A fost identificată regiunea în care s-ar putea afla conştiinţa

Prin intermediul probelor din creier ce sugerează existenţa diagnosticului de epilepsie, cercetătorii din Tel Aviv au identificat o serie de activităţi ce joacă un rol important în transformarea stimulilor în imagini mintale. Conform Science Alert, unul dintre misterele ştiinţifice este reprezentat de existenţa conştiinţei. 

„Computerele şi roboţii interacţionează cu lumea din jur fără a fi conştienţi”, a declarat principalul autor al studiului, Hagar Gelbard-Sagiv. „Însă, în interiorul creierului nostru are loc un lucru uimitor prin intermediul căruia conştientizăm şi observăm lumea din jur dintr-o perspectivă subiectivă”, a adăugat el. 

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

O mulţime de experimente au fost realizate pe acest subiect de-a lungul anilor, în majoritatea fiind utilizată rezonanţa magnetică funcţională sau o formă similară de scanare. Toate aceste cercetări au ajutat la identificarea unor regiuni ale creierului responsabile pentru transformarea stimulilor vizuali în experienţe cinematice personale, însă nu au fost înţelese până acum procesele din spatele fenomenului. 

Pentru a identifica acest lucru, specialiştii ar avea nevoie de un instrument de urmărire a mişcărilor din interiorul creierului, ceea ce înseamnă că dispozitivul ar trebui implantat direct în mijlocul organului. Din punct de vedere etic, cercetările pentru identificarea bazelor conştiinţei  nu reprezintă un motiv întemeiat pentru o procedură atât de periculoasă. Dar dacă ai avea un astfel de dispozitiv implantat pentru un alt motiv?

Pacienţii cu epilepsie au unori implantaţi în creier electrozi pentru măsurarea convulsiilor, iar uneori cercetătorii îi întreabă politicos dacă sunt de acord să facă unele experimente. În cadrul studiului prezent, nouă pacienţi au fost de acord cu experimentul. În urma a peste 20 de sesiuni, voluntarii s-au uitat la mai multe imagini, fiecare fiind poziţionată în faţa unui singur ochi. Deoarece fiecare ochi vedea o altă imagine, creierul nu putea realiza o imagine mintală cu cele două. Astfel, creierul încerca să ia fiecare imagine pe rând pentru a o analiza prin intermediul procesului de rivalitate binoculară. 

Cele două procese de stimulare vizuală şi „văz” sunt deseori dificil de deosebit. Însă, în cadrul experimentului, procesele au fost separate şi măsurate în detaliu. Se pare că regiunea lobului medial-frontal se activa în momentul în care pacienţii deveneau conştienţi de existenţa imaginii. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: