”Monştri” cu multiple capete au fost creaţi în laborator

Deşi hidrele sunt animale relativ simple, ce îşi pot dezvolta noi părţi ale corpului, cu fiecare regenerare, animalul trebuie să-şi reorganizeze întregul corp pentru ca un singur cap să se dezvolte în partea superioară. Conform Live Science, pentru a modifica sistemul de reorganizare al creaturii, cercetătorii au analizat gena Wnt3

Ei au încercat să identifice moleculele ce acţionează ca inhibatori ai genei. Informaţiile anterioare arătau faptul că beta-catenina acţionează ca un declanşator al genei Wnt# ce duce la iniţierea procesului de creştere a capului creaturii. Însă studiile anterioare nu conţineau şi informaţii despre structura ce ajută hidra să nu dezvolte mai mult de un cap odată.

• Multivitaminele zilnice ar putea încetini ușor îmbătrânirea biologică
• Câtă energie consumă creierul uman? Vom putea construi vreodată un computer la fel de eficient?

În cadrul studiului actual, cercetătorii au descoperit 440 de gene ce devin mai puţin active atunci cânt semnalele beta-cateninei erau blocate. Dintre acestea, ei au descoperit doar cinci gene ce sunt active în zona superioară a corpului tubal al hidrei şi inactive în zona inferioară. Din aceste gene, specialiştii au examinat genele extrem de active în timpul procesului de regenerare: Wnt3, Wnt5 şi gena Sp5.

Astfel, au descoperit că Sp5 este gena ce opreşte regenerarea capetelor hidrei. Pentru a verifica rezultatele, oamenii de ştiinţă au crescut, în laborator, hidre ce nu deţineau gena Sp5. Întregul proces se desfăşoară astfel: atunci când o hidră are nevoie de un nou cap eliberează Wnt3, ce se agaţă de beta catenină, ce activează la rândul său o serie de gene, inclusiv Wnt3 şi Sp5. Fără existenţa genei Sp5, Wnt3 produce un ciclu continuu de regenerare a capetelor hidrei. Conform cercetătoarei Brigitte Galliot, din cadrul Universităţii din Geneva, aceste capetele sunt complet funcţionale. Acestea au sistem nervos, tenatacule şi o gură funcţională.

Conform specialiştilor, gena Wnt3 nu se regăseşte doar la hidre şi viermi laţi, ci şi la mamifere, inclusiv oameni. Se pare că gena afectează dezvoltarea embrională, fapt ce i-ar putea ajuta pe specialişti să controleze dezvoltarea oamenilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Animalul care nu moare niciodată. Celulele lui se divizează la nesfârşit şi nu-şi pierd niciodată capacitatea de reproducere. FOTO+VIDEO

Un pas extraordinar în lupta contra îmbătrânirii: gena care face hidrele să fie nemuritoare există şi la oameni!

Cum arată animalul care poate trăi chiar şi 1.400 de ani. Biologii nu-şi pot explica acest mister

Zece mituri antice şi evenimentele reale care le-au inspirat