”Monştri” cu multiple capete au fost creaţi în laborator

Deşi hidrele sunt animale relativ simple, ce îşi pot dezvolta noi părţi ale corpului, cu fiecare regenerare, animalul trebuie să-şi reorganizeze întregul corp pentru ca un singur cap să se dezvolte în partea superioară. Conform Live Science, pentru a modifica sistemul de reorganizare al creaturii, cercetătorii au analizat gena Wnt3

Ei au încercat să identifice moleculele ce acţionează ca inhibatori ai genei. Informaţiile anterioare arătau faptul că beta-catenina acţionează ca un declanşator al genei Wnt# ce duce la iniţierea procesului de creştere a capului creaturii. Însă studiile anterioare nu conţineau şi informaţii despre structura ce ajută hidra să nu dezvolte mai mult de un cap odată.

• Ce înseamnă o zi bună? Cercetătorii ar fi descoperit „rețeta perfectă”!
• Musca digitală. Cât de aproape suntem de simularea unui creier?

În cadrul studiului actual, cercetătorii au descoperit 440 de gene ce devin mai puţin active atunci cânt semnalele beta-cateninei erau blocate. Dintre acestea, ei au descoperit doar cinci gene ce sunt active în zona superioară a corpului tubal al hidrei şi inactive în zona inferioară. Din aceste gene, specialiştii au examinat genele extrem de active în timpul procesului de regenerare: Wnt3, Wnt5 şi gena Sp5.

Astfel, au descoperit că Sp5 este gena ce opreşte regenerarea capetelor hidrei. Pentru a verifica rezultatele, oamenii de ştiinţă au crescut, în laborator, hidre ce nu deţineau gena Sp5. Întregul proces se desfăşoară astfel: atunci când o hidră are nevoie de un nou cap eliberează Wnt3, ce se agaţă de beta catenină, ce activează la rândul său o serie de gene, inclusiv Wnt3 şi Sp5. Fără existenţa genei Sp5, Wnt3 produce un ciclu continuu de regenerare a capetelor hidrei. Conform cercetătoarei Brigitte Galliot, din cadrul Universităţii din Geneva, aceste capetele sunt complet funcţionale. Acestea au sistem nervos, tenatacule şi o gură funcţională.

Conform specialiştilor, gena Wnt3 nu se regăseşte doar la hidre şi viermi laţi, ci şi la mamifere, inclusiv oameni. Se pare că gena afectează dezvoltarea embrională, fapt ce i-ar putea ajuta pe specialişti să controleze dezvoltarea oamenilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Animalul care nu moare niciodată. Celulele lui se divizează la nesfârşit şi nu-şi pierd niciodată capacitatea de reproducere. FOTO+VIDEO

Un pas extraordinar în lupta contra îmbătrânirii: gena care face hidrele să fie nemuritoare există şi la oameni!

Cum arată animalul care poate trăi chiar şi 1.400 de ani. Biologii nu-şi pot explica acest mister

Zece mituri antice şi evenimentele reale care le-au inspirat