Prima pagină Stiinta

Terapiile genetice ar putea fi folosite pentru regenerarea celulelor cardiace după un atac de cord

Adrian Popovici 05.12.2019 | ● Vizualizări: 361
Credit foto: Pixabay     + zoom
Galerie foto (1)

Cercetătorii de la Colegiul Regal din Londra au descoperit că terapiile genetice au aplicaţii şi în cazul muşchilor afectaţi de atacurile de cord.

Infarctul miocradic, cunoscut  în limbajul comun drept atacul de cord, presupuneîintreruperea fluxului sanguin la nivelul unei artere coronare şi afectează peste 23 de milioane de persoane la nivel global, conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, citat de către Science Daily.

Producerea unui infarct miocardic implică resimţirea de către pacienţi a unei dureri acute, la care se adaugă daune structurale permanente la nivelul inimii, care pot agrava starea pacienţilor în viitor.

Într-un studiu recent publicat în revista Nature, o echipă de cercetători a ataşat o porţiune de material genetic, numită microRNA-199, de inima unui porc  care suferise un infarct miocardic şi, după o lună, în urma analizelor, au descoperit că ţesutul cardiac se regenerase aproape complet.



„Este un moment foarte interesant în domeniu. După atât de multe tentative de a prodice regenerarea muşchilor inimii folosind celulele stem, pentru prima dată am reuşit să obţinem repararea ţesutului cardiac la un animal mare”, a declarat Mauro Giacca, autor principal al studiului.

Reuşita echipei conduse de dr. Giacca a constat în administrarea unei medicaţii genetice eficiente care a reuşit să stimuleze regenerarea ţesutului cardiac a unui animal mare, ale cărui anatomie şi fiziologie sunt asemănătoare cu cele ale oamenilor.

În ciuda succeselor obţinute de către echipa condusă de către profesorul Giacca, mai este un drum lung până în momentul în care această terapie poate fi folosită în siguranţă pentru tratarea efectelor infarctului miocardic la oameni. „Mai trebuie încă să descoperim cum să administrăm ARN-ul ca molecule sintetice pentru animalele mari şi, ulterior, în cazul pacienţilor umani”, a explicat profesorul.

Citeşte şi:

 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI