Home » Știință » Primii bebeluşi asupra cărora se foloseşte editarea genetică au un risc crescut de deces timpuriu

Primii bebeluşi asupra cărora se foloseşte editarea genetică au un risc crescut de deces timpuriu

Publicat: 06.06.2019
Un studiu recent a ajuns la concluzia că bebeluşii al căror cod genetic a fost editat cu CRISPR prezintă un risc de 21% de a muri înainte de a atinge speranţa medie de viaţă.

În urmă cu jumătate de an, s-au născut doi gemeni al căror ADN a fost editat cu tehnica CRISPR de către omul de ştiinţă chinez He Jiankui. Rapoarte recente arată că el şi-a continuat munca, iar în vara acestui an se va naşte un al treilea astfel de bebeluş. În ciuda intenţiilor onorabile ale cercetătorului, comunitatea ştiinţifică şi publicul larg au început să ridice întrebări legate de siguranţa folosirii acestei tehnici asupra oamenilor şi, mai ales, asupra implicaţiilor etice, notează Science Alert.

Problema eticii editării genetice este foarte spinoasă şi a creat multiple tabere, dar prima întrebare, cea legată de riscurile acestei proceduri, pare să îşi fi găsit răspunsul într-un studiu publicat într-un studiu publicat în revista Nature Medicine.

Noul studiu a ajuns la concluzia că bebeluşii care trec prin această terapie de editare a ADN-ului au un risc crescut cu 21% de a nu mai ajunge la speranţa medie de viaţă.

În cadrul studiului, cercetătorii au identifcat faptul că aceeaşi secvenţă a codului genetic care oferă, în mod teoretic, imunitate în faţa virusului HIV, are un dezavantaj major, crescând vulnerabilitatea faţă de virusul Nilului de Vest şi  infecţiilor gripale periculoase.

„Am aflat că editarea genetică conduce spre un risc de deces prematur mai mare”, a declarat Rasmus Nielsen, cercetător implicat în acest proiect. „Riscul ridicat de această procedură este mare. Am rămas uimiţi atunci când am realizat dimensiunile riscului”, a adăugat acesta.

Aceste rezultate au determinat o parte a comunităţii ştiinţifice să militeze pentru interzicerea experimentelor genetice asupra embrionilor umani până în momentul în care cunoştinţele despre genele noastre vor fi mai cuprinzătoare.

„Chiar dacă ştim unele lucruri despre gene, putem rămâne surpinşi sau chiar şocaţi, ca în acest caz, atunci când aflăm că o genă care ar trebui să ne protejeze se dovedeşte că poate cauza atât de mult rău”, a declarat George Daley, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Harvard.

Citeşte şi:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?