Home » Știință » Tranzitul lui Mercur prin faţa Soarelui din 11 noiembrie 2019. Cum se va vedea din România fenomenul astronomic rar

Tranzitul lui Mercur prin faţa Soarelui din 11 noiembrie 2019. Cum se va vedea din România fenomenul astronomic rar

Publicat: 10.11.2019
Planeta Mercur va trece peste discul Soarelui luni, 11 noiembrie 2019, iar fenomenul astronomic rar este vizibil din România şi poate fi urmărit de doritori, dar numai cu filtre speciale de protecţie.

Luni, 11 noiembrie, va avea loc al doilea tranzit al planetei Mercur prin faţa Soarelui, din acest deceniu (primul a avut loc în 2016). Fenomenul astronomic va dura în total 5 ore şi 28 de minute, fiind vizibil în integralitate din America de Sud şi Centrală, de pe coasta de Est a Americii de Nord, precum şi dintr-o mică porţiune din Africa Occidentală.

Din România, tranzitul lui Mercur va putea fi văzut parţial, începând cu ora 14:35 şi până la apusul Soarelui, în jurul orei 17:00. La Bucureşti, fenomenul va putea fi urmărit între orele 14:35 şi 16:53. Timişoara este oraşul din România unde trecerea lui Mercur prin faţa Soarelui va putea fi admirată cel mai mult, în intervalul orar 14:35 – 17:09.

Ce se întâmplă mai exact în timpul tranzitului lui Mercur

În timpul celor câteva ore cât durează tranzitul, planeta Mercur va apărea ca un mic disc negru care se deplasează peste discul Soarelui, pe o traiectorie aproape dreaptă. Tranziturile lui Mercur prin faţa Soarelui sunt vizibile de pe Terra de circa 13 – 14 ori într-un secol şi se pot produce în luna mai (la fiecare 13 sau 33 de ani) sau în luna noiembrie (la intervale de 7, 13 sau 33 de ani). 

Atunci când fenomenul are loc în mai, Mercur este foarte aproape de afeliu (punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete), având un diametru unghiular de 12 secunde de arc. La tranzitul din noiembrie, Mercur este aproape de periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare) şi are un diametru unghiular de 10 secunde de arc. Din această cauză, imaginea planetei Mercur este prea mică şi trecerea ei prin faţa Soarelui nu poate fi văzută cu ochiul liber.

Potrivit specialiştilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Capitală, în România, tranzitul începe în jurul orei 14:35, în momentul în care Soarele se află la aproximativ 20 de grade deasupra orizontului (în sud-est mai sus cu câteva grade, iar în nord-vest mai jos). Din acel moment se poate vedea pe Soare un disc de circa 192 de ori mai mic decât discul stelei din centrul Sistemului nostru Solar. Discul întunecat al lui Mercur se va mişca din stânga sus spre mijlocul discului Soarelui.

Pentru că tranzitul lui Mercur va începe destul de târziu în România, Soarele va fi din ce în ce mai apropiat de orizont şi, din păcate pentru noi, va apune înainte să aibă loc maximul fenomenului.

Cum se poate observa tranzitul lui Mercur din România

Aşa cum am spus mai sus, trecerea planetei Mercur prin faţa Soarelui (fenomen pe care nu trebuie să îl rataţi, pentru că va mai avea loc abia în 2032) este vizibilă în 11 noiembrie 2019, pentru mai bine de două ore, din România. Pentru a putea vedea fenomenul trebuie în primul rând să găsiţi un loc de unde Soarele se vede bine şi la apus. Orizontul vestic trebuie să fie liber pentru că planeta încă se va afla pe Soare când acesta va fi foarte apropiat de orizont.

Mare atenţie, nu vă uitaţi direct în Soare în timpul fenomenului care are loc între orele 14:35 – 17:09. Pentru a putea privi discul solar trebuie neapărat să folosiţi filtre de protecţie similare celor utilizate în timpul eclipselor solare. Dacă vă uitaţi în Soare fără filtre speciale pentru eclipsă puteţi orbi instantaneu sau ochii dumneavoastră vor suferi daune iremediabile.

Traiectoria planetei Mercur peste discul Solar / Credit foto: astro-urseanu.ro

Folosirea de cd-uri, dischete, ochelari de Soare, folie de aluminiu sau orice altceva similar pentru a privi fenomenul astronomic este interzisă deoarece puteţi orbi. 

În timpul tranzitului lui Mercur, planeta va putea fi văzută numai prin telescop cu filtru de protecţie. Dacă urmăriţi întregul fenomen cu ajutorul instrumentelor astronomice (binoclu, lunetă sau telescop), trebuie neapărat să vă asiguraţi că aveţi filtru (tip folie mylar, care se găseşte la magazinele de astronomie) şi care se pune în faţa obiectivului şi nu la ocular. Dacă filtrul este pus la ocular, acesta se va „topi foarte rapid, împreună cu retina dumneavoastră”, avertizează astronomii de la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”.

Potrivit acestora, o metodă sigură pentru observarea fenomenului, dar şi a Soarelui în general, prin telescop sau lunetă fără filtru este să nu vă uitaţi prin ocular, ci să proiectaţi imaginea Soarelui pe o coală albă.

Tranzitul lui Mercur prin faţa Soarelui a fost observat pentru prima dată acum 388 de ani

Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, a fost observată pentru prima dată în urmă cu circa 5.000 de ani de către sumerieni. Cu o suprafaţă plină de cratere, întunecată şi acoperită cu praf, Mercur are în interior un bogat nucleu de fier cu un diametru de 3600 – 3800 km. 

Din cauza faptului că planeta este atât de apropiată de Soare, temperatura în timpul zilei ajunge la 467° C, putând topi chiar şi plumbul. Totodată, din cauza faptului că masa planetei sale este prea mică, de 3,28 × 1023 kg (5,5 % din masa Pământului), atmosfera este rarefiată, iar temperatura pe timpul nopţii scade la -183° C.

În privinţa trecerii lui Mercur prin faţa Soarelui, prima observaţie a acestui fenomen a fost făcută în 7 noiembrie 1631 de către Pierre Gassendi (fizician, matematician şi astronom francez).

Aşa cum am menţionat mai sus, este un fenomen astronomic rar (următorul va avea loc în 2032), astfel că nu trebuie să rataţi tranzitul lui Mercur prin faţa Soarelui din 11 noiembrie 2019 şi nu uitaţi să îl priviţi numai cu filtru special de protecţie.

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Faraonii din laborator. Cum au pus Merneith și Tapputi bazele chimiei cu mii de ani înaintea laboratoarelor moderne
Faraonii din laborator. Cum au pus Merneith și Tapputi bazele chimiei cu mii de ani înaintea laboratoarelor moderne
Un super-Pământ din apropierea noastră ar putea susține viața, dezvăluie un studiu
Un super-Pământ din apropierea noastră ar putea susține viața, dezvăluie un studiu
Un satelit NASA a luat prin surprindere astronomii cu o nouă descoperire
Un satelit NASA a luat prin surprindere astronomii cu o nouă descoperire
Un crab a supraviețuit într-o sticlă de plastic pe mare timp de două luni
Un crab a supraviețuit într-o sticlă de plastic pe mare timp de două luni
A fost lansat primul satelit comercial cu energie nucleară
A fost lansat primul satelit comercial cu energie nucleară
A studiat omizile cu o lupă, a traversat Atlanticul pe cont propriu și a rescris ce știam despre insecte. Lumea a aflat de ea abia după trei sute de ani
A studiat omizile cu o lupă, a traversat Atlanticul pe cont propriu și a rescris ce știam despre insecte. Lumea a aflat ...
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
De ce avem tendința să facem tot mai multe atunci când ne simțim copleșiți?
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Este zahărul toxic? Ce spun specialiștii despre unul dintre cele mai răspândite mituri din nutriție
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
Mit sau realitate? Ce spun studiile despre vitamina C și răceală
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
În ce moment devine conștient un făt în curs de dezvoltare? S-ar putea să fim aproape de un răspuns!
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?