Un pământean înghite săptămânal 5 grame de plastic, cât un card de credit

Bucăţi microscopice de plastic au fost descoperite în cele mai îndepărtate locuri de pe planetă, din adâncurile oceanului până la gheaţa arctică. Un alt loc în care apare plasticul este în interiorul corpurilor umane Oamenii respiră bucăţele microscopice de plastic şi mănâncă şi beau apă care conţine plastic, în fiecare zi.

Plasticul nu este biodegradabil. În schimb, se descompune în bucăţi din ce în ce mai mici şi, în cele din urmă, se răspândeşte peste tot, inclusiv în lanţul alimentar. Bucăţelele au dimensiuni mai mici decât seminţele de susan.

• Omenirea își pierde abilitatea de a se reproduce. Ce este de vină pentru declinul ratei de…
• Un studiu global asupra jucăriilor din plastic a descoperit peste 100 de substanțe care i-ar putea…

Deşi zeci de rapoarte au fost publicate pe tema microplasticului, comunitatea ştiinţifică se află abia la începtul cercetărilor pe această temă.

Oamenii ar putea ingera echivalentul unui card de credit din plastic pe săptămână, a concluzionat un studiu recent realizat de WWF International, în principal în apa potabilă, dar şi prin surse precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemele lor digestive este, de asemenea, consumat. Şi mierea este un aliment care conţine plastic în cantităţi mai mari.

Oamenii consumă 21 de grame de plastic pe lună

În aceste condiţii, oamenii ajung să consume în fiecare lună 21 de grame de plastic, ceea ce înseamnă jumătate din volumul unui bol de orez, într-un an 250 de grame de plastic, cît să umple o farfurie, iar pe parcursul vieţii – 79 de ani în medie – cantitatea ajunge la 20 de kilograme, cât două tomberoane pentru gunoi.

„Folosim plasticul de decenii, dar nu realizăm impactul particulelor asupra sănătăţii noastre”, spune Thava Palanisami de la University of Newcastle din Australia, care a colaborat la realizarea studiului WWF. „Tot ce ştim este că îl ingerăm şi este potenţial toxic”.

Plasticul menţionat provinde din varii surse, cum ar fi recipientele din plastic pentru apă şi răcoritoare. În lume în jur de 1 milion de butelii din plastic sunt aruncate în fiecare minut, iar datele Euromonitor International arată că peste 480 de miliarde de recipiente sunt vândute anual.

Pentru a vizualiza aceste cantităţi, trebuie spus că înălţimea grămezii de recipiente aruncate într-o oră depăşeşte înîlţimea statuii lui Isus aflată la Rio de Janeiro, grămada aruncată într-un an este mai înaltă decât Burj Khalifa din Dubai, iar cea din zece ani atinge 2,4 kilometri înălţime.

Jumătate din plasticul fabricat este folosit o singură dată. Din cele 380 de milioane de tone fabricate în 2015, conform revistei Science Advances, circa 55% a fost aruncat, 25% a fost ars şi 20% reciclat. Procentul reciclării se reduce într-o perioadă mai amre de timp. Astfel, între 1950 şi 2015 s-au produs 8,3 miliarde de tone de plastic, din care doar 6% a fost reciclat, potrivit Mediafax.

Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării tacâmurilor de unică folosinţă, beţişoarelor pentru urechi, a paielor/beţelor pentru agitat băuturi, produselor realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientelor pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.