Home » Știință » Cele mai comune chimicale care afectează corpul uman

Cele mai comune chimicale care afectează corpul uman

Publicat: 08.03.2020

Chimicalele se regăsesc în toate lucrurile din jurul nostru, atât în oameni şi animale, cât şi în materialele din care sunt fabricate obiectele folosite de noi zilnic. O parte din aceste chimicale, când sunt folosite corespunzător şi în cantităţi optime, contribuie la calitatea şi sănătatea vieţii. Dar alte chimicale care au un grad ridicat de toxicitate, prin folosirea lor pot afecta negativ sănătatea umană şi mediul înconjurător

Cele mai întâlnite chimicale dăunătoare, care reprezintă un pericol major, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt:

1. Chimicalele care poluează aerul

Prin chimicalele nocive care se răspândesc în aer este afectat direct ecosistemul din zonele respective. Astfel, persoanele rezidente sau din vecinătate care respiră în mod regulat aerul poluat pot dezvolta boli acute respiratorii, astm, boli cronice, diferite tipuri de cancer şi boli ale inimii.

Cel mai comun indicator pentru poluarea aerului este PM (Particulate Matter), care vizează un complex de chimicale format din substanţe organice şi anorganice în formă solidă şi lichidă, care ajunge să fie particularizat în aer. Principalele componente ale PM sunt: sulfat, nitraţi, amoniac, clorură de sodiu, carbon negru, praf mineral şi apă.

Credit foto: Shutterstock

Poluarea aerului provoacă moartea a peste şapte milioane de oameni anual, preponderent în ţările în curs de dezvoltare care folosesc o industrie învechită.

2. Arsenic

Arsenicul este un element metalic care formează mai mulţi compuşi chimici toxici în momentul când este extras natural sau de către mâna omului din scoarţa terestră şi eliberat aşadar în atmosferă sau în apă.

Arsenicul anorganic solubil care contaminează apa este foarte nociv. Consumat în perioade lungi de timp poate duce la arsenicoză, termenul medical pentru otrăvirea organismului cu această substanţă. Efectele, care se dezvoltă pe parcursul anilor, cuprind de cele mai multe ori următoarea periodicizare: pentru început, leziuni ale pielii şi simptome gastrointestinale, urmând apariţia diabetului şi a bolilor cardiovasculare, iar în stadiu avansat, cancer la nivelul pielii sau al organelor interne.

Credit foto: Shutterstock

Arsenicul din organisme, întâlnit în fructe de mare, în peşti şi în diferite alimente ce au nevoie de o cantitate însemnată de apă pentru a creşte, cum este orezul, nu este considerat periculos pentru oameni. Explicaţia constă în cantitatea mică de arsenic din organismele de consum, cantitate pe care corpul uman o poate elimina rapid.

Otrăvirea cu arsenic solubil, singurul otrăvitor, poate fi evitată prin sisteme moderne de filtrare a apei. Principalele ţări vizate de această problema se găsesc în Africa sau Asia.

3. Azbest

Azbestul este un material fibros puternic din punct de vedere mecanic şi foarte rezistent la căldură şi atacuri chimice. Acesta este un rezultat chimic, adesea întâlnit în materialele care pot fi utilizate pentru a consolida cimentul şi plasticul. Există mai multe tipuri de azbest, diferite prin culoarea şi dimensiunea fibrelor îmbinate. Cele mai periculoase sunt azbestul crocidolit (azbestul de culoare albastră) şi azbestul amozit (brun) deoarece sunt formate prin îmbinarea unor fibre atât de mici încât, dacă se desprind, încep să plutească (suspensie) în aer şi să creeze o pulbere ce poate fi inhalată cu uşurinţă.

Azbestul nu este dăunător dacă fibrele sale sunt menţinute în formă compactă. Acesta devine periculos doar dacă este tăiat sau deteriorat într-un anumit mod ce ar permite desprinderea fibrelor ce îl compun. Dimensiunea fibrelor este factorul ce dă periculozitate diverselor tipuri de azbest.

Credit foto: Shutterstock

Daunele provocate de acest compus chimic sunt întâlnite de obicei asupra muncitorilor care au lucrat regulat cu acesta. Bolile comune provocate de azbest sunt: azbestoza, o afecţiune pulmonară ireversibilă care provoacă dificultăţi de respiraţie grave, şi cancerul pulmonar.

Azbestul poate fi întâlnit în continuare drept strat izolatar în clădirile vechi sau în garniturile de frână folosite de maşini şi în ţevi.

4. Benzen

Este o hidrocarbură, o substanţă intermediară extrasă din gazul natural, benzina crudă sau din cărbune, folosită pentru a se dezvolta alte chimicale sau pe post de solvent în industria chimică şi farmaceutică. Se întâlneşte în plastic, ţigări, în anumite pesticide, droguri, medicamente, explozibili, vopsele, acetonă şi în emisiile maşinilor. Ca o consecinţă a împrăştierii sale în atmosfera, benzenul este întâlnit în cantităţi mici şi în diferite alimente.

În procesul de compunere al altor materiale sau substanţe, benzenul este eliminat treptat, urmând ca produsul finit să nu conţină de cele mai multe ori benzen, asta pentru că el este foarte volatil şi totodată toxic dacă este inhalat de către organismul uman.

Credit foto: Shutterstock

Chiar dacă suntem expuşi involuntar la benzen prin intermediul atmosferei şi al alimentelor consumate, cantităţile avute în vedere sunt scăzute, nefiind îndeajuns de puternice pentru a ne afecta. Pericolul este reprezentat în schimb de folosirea în condiţii neadecvate sau de expunerea pentru o perioadă lungă de timp la mirosul combustibililor (benzină, motorină) şi al diluanţilor, produse comune care conţin o cantitate ridicată de benzen. De aici şi simptomele rapid apărute de ameţeală când mirosim motorina sau acetona. Expunerea în timp poate duce la leucemie sau la deteriorarea măduvei osoase.

5. Mercurul

Este un element chimic găsit în crusta Pământului şi o toxină ce afectează sistemul nervos, organele interne şi în special creierul (neurotoxină).

În natură el este întâlnit în formă fixă în minerale şi nu reprezintă un risc semnificativ. Mercurul devine toxic în momentul când este evaporat şi răspandit prin intermediul aerului, otrăvind surse de apă şi animale, astfel ajungând în alimentele consumate de oameni.

Credit foto: Shutterstock

Mercurul eliberat în atmosferă este un rezultat al activităţilor industriale unde se ard cantităţi însemnate de combustibili solizi (cărbune, lemn) care conţin mercur.

De cele mai multe ori, oamenii sunt otrăviţi cu mercur prin intermediul peştilor infestaţi.

6. Pesticidele foarte toxice

Pesticidele sunt formate din anumiţi compuşi chimici organici sau sintetici, cu rolul de a fertiliza si proteja recoltele agricole de potenţiali daunători. Ele sunt diverse si diferă de la dăunătorii împotriva căruia sunt aplicate, legumele sau plantele pe care le fertilizează, până la legislaţia fiecărui stat.

Pesticidele ce conţin chimicale nocive afectează indirect sanătatea umană prin infestarea alimentelor destinate consumului şi direct prin fermierii care se expun acestora în momentul în care le pulverizeaza asupra recoltelor şi terenurilor agricole.

Nu există studii concrete care să ateste alte efecte ale alimentelor stropite cu pesticide pe lângă faptul că pot determina o creştere mai mare a cantităţii de substanţe metalice din corp.

Otrăvirea cu pesticide îi afectează de cele mai multe ori doar pe fermierii care nu îşi iau măsuri de precauţie sau au fost supuşi incidentelor nefericite.

Bibliografie: