Soluție pentru deșeurile miniere. Bacteriile care mănâncă metale și devorează un cui în doar trei zile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Poluarea minieră poate avea efecte devastatoare asupra mediului, dacă nu este tratată corespunzător. Deșeurile miniere, metalele grele și apa acidă ajung în cursuri de apă și râuri, poluând izvoarele a peste 40% din bazinele hidrografice occidentale.

Minele de metal au generat aproape 2 miliarde de lire sterline din deșeuri toxice, doar în 2017.

În acest context, o echipă de cercetători condusă de biotehnologul Nadac Reales din Chile este posibil să fi descoperit o posibilă soluție pentru curățarea industriei miniere extrem de poluante a țării. A demonstrat că un tip special de bacterii poate mânca un cui în trei zile, când îi este foame, conform Interesting Engineering.

Chile este primul producător mondial de cupru, reprezentând până la 15% din PIB-ul țării. În consecință, există foarte multe deșeuri miniere care poluează mediul. Dacă metoda descoperită de cercetători ar putea fi extinsă cu investiții adecvate, ar putea ajuta și restul lumii.

Hrănirea bacteriilor poate ajuta lumea

Noua metoda descoperită de cercetătorii din Chile implică extremofili, microorganisme care pot supraviețui și se înmulți în cele mai aspre medii. Reales și echipa ei s-au concentrat pe o bacterie care oxidează fierul, cunoscută sub numele de Leptospirillum. Bacteria a fost izolată de gheizerele Tatio, care sunt situate la 4.200 de metri deasupra nivelului mării și la aproximativ 350 de kilometri de orașul port, Antofagasta, aflat într-o zonă minieră din nordul Chile.

Bacteria Leptospirillum este utilizată și în biolixivierea industrială, în conversia metalelor într-o formă solubilă și în biooxidare, în extracția metalelor. Ea prosperă într-un mediu acid, în care cantitățile relativ mari din majoritatea metalelor nu au niciun efect. Când au început experimentele, i-a luat două luni să „mănânce” un cui.

După doi ani de testare rezultatul a arătat o creștere semnificativă a vitezei,  un cui a fost devorat în doar trei zile.

Bacteriile nu sunt dăunătoare oamenilor sau mediului, așa cum a reieșit din testele chimice și microbiologice care au fost efectuate. Când acest proces de dezintegrare este complet, rămâne un reziduu lichid purpuriu, cunoscut sub numele de lixiviant, cu o calitate surprinzătoare.

Cercetătorii spun că acesta poate „îmbunătăți recuperarea cuprului într-un proces numit hidrometalurgie”. Reziduul lichid poate fi utilizat pentru a îndepărta cuprul de pe rocă într-un mod mai ecologic decât metoda actuală de levigare chimic.

Citește și:

Top 10 – Cele mai poluate orase din lume

China pune la pământ munţi întregi, iar cercetătorii sunt îngrijoraţi: „Este un experiment fără precedent în istoria omenirii!”

Locuitorii unui oraş din Federaţia Rusă vor să se refugieze în Canada pentru a scăpa de poluare