Apneea din timpul somnului la femeile însărcinate poate cauza schimbări similare autismului la nou-născuți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Apneea din timpul somnului la femeile însărcinate poate crește riscul de modificări ale creierului și ale comportamentului celui mic asociate cu autismul, în special la băieți.

Studiu a fost efectuat pe șobolani de către Amanda Vanderplow, Michael Cahill și colegii lor de la Universitatea din Wisconsin-Madison și a fost publicat pe 3 februarie în jurnalul cu acces deschis PLOS Biology.

Descoperirile aduc dovezi despre legătura dintre apneea din timpul somnului și tulburările de neurodezvoltare și oferă un mecanism potențial pentru a explica legătura.

În timpul episoadelor de apnee, respirația este parțial sau complet întreruptă, adesea de sute de ori pe noapte, provocând hipoxie intermitentă sau scăderea oxigenării sângelui.

Apneea din timpul somnului gravidelor poate produce complicații pentru cei mici

Incidența apneei în timpul sarcinii este în creștere, în concordanță cu epidemia de obezitate, și apare în aproximativ 15% dintre sarcinile necomplicate și în mai mult de 60% dintre sarcinile cu risc crescut, până în al treilea trimestru.

Este cunoscut faptul că apneea din timpul somnului la femeile însărcinate are efecte dăunătoare asupra nou-născutului, dar efectele asupra dezvoltării neuronale nu au fost îndeajuns studiate.

Pentru a investiga un astfel de impact, autorii au supus femele gestante de șobolan la niveluri intermitente scăzute de oxigen în timpul perioadelor de repaus, în a doua jumătate a perioadei lor de gestație.

Acest lucru a indus hipoxie la mame, dar (cum era de așteptat) nu și la fetuși. La scurt timp după naștere au fost observate anomalii de comportament la urmași, incluzând modele modificate de vocalizare a suferinței atât la masculi, cât și la femele.

Hipoxia maternă a afectat, de asemenea, funcția cognitivă și socială la descendenții de sex masculin, dar nu și la cei de sex feminin, ambele sexe persistând până la vârsta adultă. Efectele au inclus reducerea memoriei de lucru, a stocării memoriei pe termen lung și reducerea interesului pentru situații sociale noi.

Aceste modificări comportamentale au fost însoțite de anomalii semnificative în densitatea și morfologia coloanelor dendritice, excrescențe pe neuroni care primesc și integrează semnale de la alți neuroni.

La adolescenții de ambele sexe, dar cu mult mai mult la masculi, densitatea coloanelor dendritice a fost crescută în comparație cu animalele de control, o creștere datorată în principal lipsei eliminării sinapselor, un proces care începe în copilărie și este esențial pentru dezvoltarea normală a creierului.

Mecanismul care provoacă acest lucru nu este pe deplin înțeles

Modul în care hipoxia maternă a indus aceste modificări la fetușii care nu se confruntă cu hipoxie rămâne neclar, scrie Medical Xpress.

Autorii au descoperit că descendenții afectați au avut o activitate excesivă a unei căi de semnalizare celulară cunoscută sub numele de calea mTOR, o caracteristică identificată în cortexul oamenilor cu autism și că tratamentul cu rapamicină, un inhibitor mTOR, a atenuat parțial efectele comportamentale pe care hipoxia maternă le-a avut în cadrul puilor.

„Din câte știm noi, aceasta este prima demonstrație directă a efectelor hipoxiei intermitente materne în timpul gestației asupra fenotipurilor cognitive și comportamentale ale descendenților”, spune Cahill.

„Datele noastre oferă dovezi clare că apneea din timpul somnului la mame poate fi un factor de risc important pentru dezvoltarea tulburărilor de neurodezvoltare, în special la descendenții de sex masculin”, a adăugat el.

Cahill mai spune că: „Pe baza corelațiilor clinice, s-a teoretizat că apneea mamelor poate crește riscul de diagnosticare a autismului la descendenții ei; cu toate acestea, studiile funcționale lipsesc”.

„Aici arătăm că apneea din timpul gestației produce fenotipuri neuronale și comportamentale care seamănă foarte mult cu autismul la descendenții de rozătoare și demonstrează eficacitatea unei abordări farmacologice în inversarea completă a tulburărilor comportamentale observate”, a mai spus el.

Vă recomandăm să citiți și:

Semnale cerebrale asociate cu tulburarea obsesiv-compulsivă, descoperite în premieră de cercetători

De ce scrâșnim din dinți și cum putem scăpa de acest obicei nociv?

„Clovnul clasei” ar putea fi, de fapt, cel mai deștept copil din încăpere. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu

Ce s-a întâmplat în creierul voluntarilor cărora li s-a atașat un deget robotic la mână