De ce ne bâlbâim? „Bâlbâitul are o puternică componentă genetică”

De ce ne bâlbâim? Timp de secole, oamenii s-au temut să nu fie judecați din această cauză, căci bâlbâiala a fost văzută deseori drept o problemă psihologică dată de o traumă emoțională.

Holly Nover, de exemplu, a crescut încercând să-și ascundă bâlbâiala.

• Adolescenții de astăzi dorm mult mai puțin decât cei de la finalul anilor 2000
• Cercetătorii au dezvăluit cel mai vechi catalog stelar realizat vreodată

„Eram foarte conștientă de asta. Așa că mi-am dezvoltat obiceiul de a-mi schimba cuvintele, astfel încât [bâlbâiala] să nu fie observată”, a spus femeia, acum în vârstă de 40 de ani, din St. Johns, Florida, al cărei fiu de 10 ani, Colton, are și el un impediment de vorbire, relatează Medical Xpress.

Însă o cercetare prezentată recent a explorat cauzele biologice ale bâlbâielii: genetica și diferențele din creier.

Tânărul care a vorbit cu președintele

„Prezentând cauzele biologice, vom scădea stigmatizarea. Vom crește gradul de acceptare”, a spus dr. Gerald Maguire. Acesta este un psihiatru din California care este implicat în testarea potențialelor medicamente pentru bâlbâială, pe baza științei.

La nivel global, 70 de milioane de oameni se bâlbâie, inclusiv președintele Joe Biden, care a vorbit public despre faptul că a fost luat în râs de către colegii de clasă și de către o călugăriță de la școala catolică pentru dificultatea sa de vorbire. El a spus că depășirea acestui obstacol a fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care le-a făcut vreodată.

După un eveniment de campanie din 2020, impedimentul lui a apărut în prim-plan atunci când a întâlnit un adolescent din New Hampshire care se bâlbâia și el. Brayden Harrington a spus că, după ce tatăl său i-a spus despre Biden, a vrut să îl întâlnească și să dea mâna. Au ajuns să vorbească timp de o oră.

Viața, atunci când suferi de bâlbâială, nu este ușoară, a spus Brayden, amintindu-și de un moment deosebit de dificil din urmă cu mai mulți ani în care a început să se bâlbâie în timp ce citea Discursul de la Gettysburg în clasă, apoi a plecat acasă și a plâns.

„Vreau să-mi conduc viața după cuvintele spuse de Joe Biden. Că asta nu te definește și că poți fi mult mai mult decât te vezi”, a spus Brayden.

Așadar, de ce ne bâlbâim?

Bâlbâiala a fost documentată încă din China antică, Grecia și Roma. Dar încă nu știa nimeni de ce ne bâlbâim până când știința genetică modernă și imagistica creierului au început să ofere indicii.

Cercetătorii au identificat primele gene puternic legate de bâlbâială în urmă cu mai bine de un deceniu. Studiile imagistice au cercetat creierul adulților și copiilor mai mari, iar în ultimii câțiva ani, cercetătorul Ho Ming Chow, de la Universitatea din Delaware, a început să studieze copiii cu vârste între 3 și 5 ani, aceasta fiind vârsta la care mulți copii încep să se bâlbâie.

Chow a spus că imagistica arată diferențe ușoare ale creierului la copiii mici care continuă să se bâlbâie după acele vârste, în comparație cu cei care își revin și cu cei care nu s-au bâlbâit niciodată. El a discutat despre cercetarea sa la conferința Asociației Americane pentru Avansarea Științei.

Anomalii structurale

De exemplu, Chow și colegii săi au descoperit că mutațiile genetice legate de bâlbâială sunt asociate cu anomalii structurale în corpul calos, un mănunchi de fibre care leagă cele două emisfere ale creierului și se asigură că acestea pot comunica; și talamusul, o stație de releu care sortează informațiile senzoriale trimise către alte părți ale creierului.

Cercetările anterioare au legat, de asemenea, bâlbâiala de ganglionii bazali, structurile creierului implicate în coordonarea mișcării.

„Știm că bâlbâiala are o componentă genetică foarte puternică”, a spus Chow. Deși pot fi implicate mai multe gene și cauzele genetice exacte pot varia în funcție de copil, „probabil că acestea afectează creierul într-un mod similar”.

Colegul lui Chow, Evan Usler, se bâlbâie și a asemănat asta cu așa numitele „yips”, sau spasme involuntare ale încheieturii mâinii, din timpul jocului de golf. El a spus că cele mai recente dovezi arată că bâlbâiala este o tulburare a controlului cognitiv asupra vorbirii.

Totuși mulți oameni cred în mod incorect că oamenii se bâlbâie pentru că sunt nervoși, timizi sau au suferit neplăceri în copilărie și că dacă ar încerca mai mult, s-ar putea opri.

„Avem un drum lung de parcurs” pentru a schimba astfel de convingeri, a spus Nan Bernstein Ratner, cercetătoare la Universitatea din Maryland. „Există încă multă mitologie”, a completat ea.

Acum că am aflat de ce ne bâlbâim, vrem într-adevăr să renunțăm la asta?

Terapia logopedică este pilonul de bază al tratamentului pentru bâlbâială. Dar medicamentele pentru bâlbâială testate în prezent ar putea fi aprobate în următorii câțiva ani, mai întâi pentru adulți și mai târziu pentru copii, a spus dr. Gerald Maguire, care s-a bâlbâit încă din copilărie.

Studiile au sugerat că bâlbâiala poate fi legată de nivelurile excesive ale unui mesager chimic din creier numit dopamină, iar unele medicamente reduc activitatea dopaminei sau îi blochează acțiunea într-un anumit mod.

Holly Nover, un logoped activ în Asociația Națională a Bâlbâielii, a spus că mulți oameni vor fi cu siguranță interesați să încerce medicamente pentru afecțiune, însă nu și ea. Ea este fericită cu viața ei așa cum este și și-a acceptat bâlbâiala, a spus ea. Însă dacă Colton, fiul său, ar simți nevoia să ia medicamente, ea ar accepta ideea.

Brayden, tânărul care a vorbit cu președintele Biden și care are acum 14 ani, nu este nici el interesat de tratament. A lua medicamente înseamnă „să renunți la o parte din tine… să renunți la o parte din personalitate”, a spus el.

Fără bâlbâiala lui, a spus el, nu s-ar fi orientat către o carieră de patolog de vorbire și limbaj pentru momentul când va fi mare. Nu ar fi scris o carte pentru copii care să-i inspire și pe alții. Și nu ar fi depășit provocările care l-au făcut să fie curajos.

Vă recomandăm să citiți și:

Rezistența la antibiotice ucide acum mai mulți oameni decât HIV/SIDA sau malaria

Un studiu amplu leagă utilizarea canabisului de perturbarea somnului, în special în rândul celor care consumă mult

Aerul poluat ar putea cauza reducerea numărului de spermatozoizi

Petrecerea timpului în natură are o sumedenie de beneficii pentru sănătate. Iată de ce