Cum stochează creierul amintirile? Oamenii de știință au descoperit răspunsul

Cercetătorii au descoperit două tipuri de celule cerebrale care joacă un rol-cheie în împărțirea experienței umane continue, în segmente distincte care pot fi rememorate ulterior. Descoperirea oferă o nouă cale către dezvoltarea unor tratamente noi pentru tulburări de memorie, cum ar fi demența și boala Alzheimer.

Ca parte a cercetărilor în curs de desfășurare privind modul în care funcționează memoria, Ueli Rutishauser, profesor de neurochirurgie la Cedars-Sinai, a analizat modul în care reacționează celulele creierului pe măsură ce se formează amintirile.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

„Unul dintre motivele pentru care nu putem oferi un ajutor semnificativ pentru cineva care suferă de o tulburare de memorie este faptul că nu știm suficient de multe despre modul în care funcționează sistemul de memorie”, a declarat Rutishauser, autorul principal al studiului, adăugând că memoria este fundamentală pentru noi ca ființe umane.

Experiența umană este continuă, dar psihologii cred, pe baza observațiilor asupra comportamentului oamenilor, că amintirile sunt împărțite de creier în evenimente distincte, un concept cunoscut sub numele de segmentare a evenimentelor.

Cercetătorii caută o nouă terapie pentru pacienții cu tulburări de memorie

Lucrând cu 19 pacienți cu epilepsie, Rutishauser și echipa sa au reușit să studieze modul în care neuronii se comportă.

Pacienților care au participat la studiu li s-au introdus chirurgical electrozi în creier pentru a ajuta la localizarea focarului crizelor epileptice, permițând investigatorilor să înregistreze activitatea neuronilor individuali în timp ce pacienții vizionau filme care includeau delimitări cognitive.

În timp ce aceste limite în viața de zi cu zi sunt nuanțate, în scopul cercetării, echipa s-a concentrat asupra limitelor „dure” și „moi”.

„Diferența dintre limitele dure și cele moi constă în mărimea abaterii de la narațiunea în curs de desfășurare”, a spus Rutishauser. „Este o poveste complet diferită sau este ca o nouă scenă din aceeași poveste?”.

Segmentarea evenimentelor în creierul uman

Astfel, cercetătorii au observat că anumiți neuroni din creier, pe care i-au etichetat drept „celule de graniță”, și-au crescut activitatea atât după granițele dure, cât și după cele moi. Un alt grup de neuroni, etichetați drept „celule de eveniment”, și-au crescut activitatea doar ca răspuns la limitele dure, dar nu și la cele moi.

Echipa susține că vârfurile de activitate ale celulelor de graniță și de eveniment trimit creierul în starea potrivită pentru inițierea unei noi amintiri.

„Când încerci să-ți amintești ceva, acest lucru face ca celulele creierului să se aprindă„, a spus Rutishauser. Pentru a-și testa teoria, cercetătorii au dat participanților la studiu două teste de memorie.

Aceștia au arătat mai întâi participanților o serie de imagini statice și i-au întrebat dacă le-au văzut sau nu în clipurile pe care le vizionaseră. Participanții la studiu au fost mai predispuși să își amintească imagini care urmau îndeaproape o limită dură sau moale.

„Nu știm suficient de multe despre modul în care funcționează sistemul de memorie”

De asemenea, le-au arătat participanților perechi de imagini din clipurile de film pe care le vizionaseră și i-au întrebat care dintre imagini a apărut prima. Participanții au avut dificultăți în a-și aminti ordinea corectă a imaginilor care au apărut pe părți opuse ale unei limite dure, posibil pentru că creierul a segmentat acele imagini în zone de memorie separate.

Rutishauser a declarat că terapiile care îmbunătățesc segmentarea evenimentelor ar putea ajuta pacienții cu tulburări de memorie. Chiar și un element simplu, precum schimbarea atmosferei poate amplifica limitele evenimentelor, a explicat el.

În cadrul unor studii ulterioare, echipa intenționează să testeze teoria conform căreia celulele de delimitare și de eveniment activează neuronii dopaminei atunci când se declanșează și că dopamina, o substanță chimică care trimite mesaje între celule, ar putea fi folosită ca terapie pentru a întări formarea memoriei, scrie ScienceDaily.

Studiul a fost publicat în revista Nature Neuroscience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Există o legătură genetică între riscul de schizofrenie și suprafața creierului?

Stresul acut duce la schimbări ale dinamicii creierului

Cum poate fi afectată dezvoltarea creierului copilului de expunerea la amestecuri chimice în timpul sarcinii?

Creierul nu îmbătrânește atât de repede pe cât se credea. La ce vârstă scade viteza mintală?