Stresul acut duce la schimbări ale dinamicii creierului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ai fost vreodată stresat de problemele de matematică de la școală? Exact asta s-a întâmplat cu participanții la un studiu despre reacția creierului la stresul acut.

Pentru prima dată, cercetătorii au analizat întreaga durată a unei astfel de situații. Ei au descoperit nu numai modificări în comunicarea regiunilor creierului, ci și un proces dinamic: diferite rețele s-au comportat diferit în timpul stresului acut.

De aici, oamenii de știință au reușit să determine cât de susceptibilă este o persoană la a avea o dispoziție negativă și cât de mult le crește riscul de boli mintale severe în acest caz, scrie MedicalXpress.

Efectul dat de stresul acut asupra creierului

Până acum, experții știau puține lucruri despre procesele dinamice din creier din timpul stresului acut. Cercetările s-au concentrat de obicei pe zonele creierului care sunt active doar la un moment dat.

Acum, însă, oamenii de știință de la Institutul de Psihiatrie Max Planck (MPI) și de la Departamentul de Psihiatrie și Psihoterapie de la Spitalul Universitar din Tübingen au observat ce se întâmplă în creier pe întreaga perioadă a unei situații stresante, cum ar fi în timpul rezolvării unei probleme complicate de matematică.

„Studiul nostru arată nu numai unde apar schimbările, ci și cum interacționează diferitele regiuni ale creierului și cum se schimbă comunicarea lor pe parcursul situației”, rezumă Anne Kühnel, de la MPI.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Biological Psychiatry.

Participanții la studiu au fost stresați de către cercetători

Participanții li s-a cerut să rezolve probleme de matematică sub presiunea timpului, în timp ce se află în interiorul unui scaner de imagistică prin rezonanță magnetică.

Indiferent de cât de bine s-au descurcat, au primit doar feedback negativ, o situație stresantă. Răspunsul dinamic al rețelelor creierului a fost diferit la participanții la studiu. Oamenii de știință au reușit să lege răspunsurile de cât de anxioși sau deprimați au fost participanții.

Este cunoscut faptul că cu cât temperamentul de bază al unei persoane este mai negativ, cu atât este mai mare riscul de îmbolnăvire psihică.

„Comunicarea alterată între regiunile creierului susține teoria conform căreia tulburările mintale sunt boli de rețea în care interacțiunea unităților neuronale este perturbată”, spune directorul MPI, Elisabeth Binder, și continuă: „Noile descoperiri sunt importante pentru dezvoltarea unor diagnostice mai individualizate și pentru terapii personalizate”.

Potențialul descoperirii

Nils Kroemer, care conduce grupul de Psihiatrie Computațională din Tübingen, vede un potențial mare în noile descoperiri, în special pentru abordările individualizate în tratamentul bolilor legate de stres: „Am reușit să arătăm pentru prima dată cât de importante sunt modelele individuale ale răspunsul creierului la stresul acut pentru a înțelege mai bine experiența stresului, inclusiv efectele secundare nefavorabile ale acestuia”.

„În viitor, am putea folosi modelele noastre dinamice de răspuns cerebral pentru a studia, de exemplu, efectele vizate ale medicamentelor care ar putea îmbunătăți răspunsul la stres la persoanele cu risc ridicat”, adaugă Kroemer.

În studiu, oamenii de știință au inclus persoane cu și fără tulburări afective, cum ar fi depresia și tulburările de anxietate. Pe lângă imagistica prin rezonanță magnetică, ei au măsurat nivelurile de cortizol, hormonul stresului, și ritmul cardiac. Voluntarii au luat parte la studiul BeCOME, în care cercetătorii MPI caută biomarkeri ca măsurători obiective care oferă informații importante despre bolile mintale.

Vă recomandăm să citiți și:

Factorii pe care două tipuri de cancer agresiv îi au în comun

O femeie a fost readusă la viață după ce a stat 45 de minute în moarte clinică. Cazul este extrem de rar

Pierderea somnului în cazul tinerelor mămici le poate afecta vârsta biologică

Gradul de poluare al aerului crește riscul de demență