Creierul uman preferă să privească natura, nu orașele

Există un motiv științific pentru care oamenii se simt mai bine mergând prin pădure decât plimbându-se prin orașe, potrivit unei noi lucrări a fizicianului Richard Taylor și a unei echipe interdisciplinare de colaboratori: creierul nostru preferă să privească natura.

Grupul a examinat întrebarea „Ce se întâmplă în creierul tău atunci când mergi pe stradă?” și au ajuns la concluzia că creierul uman preferă să privească natura, nu orașele.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Motivul este lipsa fractalilor din arhitectura și spațiile moderne. Fractalii sunt modele care se repetă la diferite scări și pot fi găsite în toată natura în elemente precum copaci, râuri, nori și linii de coastă.

Din cauza acestei prevalențe a fractalilor naturali, creierul uman a evoluat pentru a răspunde favorabil la fractali și pentru a face acest lucru instantaneu. Creierul uman are nevoie de doar 50 de milisecunde pentru a detecta prezența fractalilor.

Oamenilor le place să privească natura

„Din secunda în care o persoană începe să privească natura, se declanșează o cascadă de răspunsuri automate. Chiar înainte de a observa la ce ne uităm, răspundem la asta”, a explicat Taylor.

Iar răspunsul este unul pozitiv. Oamenii experimentează mai puțin stres și o mai mare stare de bine atunci când se uită la natură, iar acest lucru este determinat de fractali. Cercetările lui Taylor au descoperit că fractalii pot reduce stresul și oboseala mentală pentru observator cu până la 60%.

Taylor subliniază, de asemenea, cercetări care au arătat că pacienții spitalizați se puteau vindeca mai repede atunci când aveau acces la o fereastră, deoarece privitul în afară și la toți fractalii naturali i-a ajutat pe pacienți să-și relaxeze corpul și să se vindece mai repede.

„Oamenii chiar au nevoie de medii estetice pentru a se menține sănătoși”, a spus Taylor.

Arhitectura modernă nu încorporează fractali

Însă orașele și arhitectura modernă nu au fost concepute pentru a încorpora natura sau fractalii. În schimb, mediile urbane sunt pline de clădiri în formă de cutie, coridoare simple și cabine fără ferestre.

Lucrarea publicată de grup în Urban Science subliniază că designul ar trebui să fie influențat de cercetare și că mai multe clădiri și spații ar trebui să fie centrate pe om, deoarece ar duce la reducerea stresului și la o bunăstare mai mare. Și în timp ce stresul are în prezent un cost de peste 300 de miliarde de dolari pe an pentru economia SUA, este o investiție care ar merita din multe puncte de vedere, a spus Taylor.

„Oamenilor nu le place să se uite la cutii. Trebuie să recucerim mediul urban și să aducem natura înapoi în el”, a spus fizicianul.

Design bazat pe fractali

Dar nu este la fel de ușor ca pictatul unui copac pe marginea unei clădiri. Fractalii trebuie modificați deoarece oamenii răspund diferit la modelele încorporate în împrejurimile relativ simple ale unei clădiri față de complexitatea scenelor naturale.

Așadar, Taylor colaborează cu psihologul Margaret Sereno și arhitectul Ihab Elzeyadi la proiecte de design informate științific care încorporează genul de fractali apreciați de creierul uman atunci când sunt priviți în spațiile în care oamenii lucrează și trăiesc.

Câteva exemple sunt covoarele fractale pe care echipa lui Taylor le-a conceput pentru Knight Campus și spații precum locurile de muncă, școlile, aeroporturile și alte locuri în care oamenii se confruntă cu o anxietate crescută.

Același concept de design ar putea fi integrat în tavane, jaluzele și alte părți ale arhitecturii moderne, a spus Taylor. Colaboratorii lor au un proiect care dezvoltă modele fractale pentru panourile solare de acoperiș, scrie Phys.org.

El spune că un campus universitar este locul primordial pentru a acorda prioritate arhitecturii și designului mai centrate pe om. Imaginați-vă, a spus el, dacă studenții ar fi capabili să se uite la fractali în loc de simple cutii și pereți într-o dimineață de examen. Acest lucru le-ar reduce automat stresul și i-ar face să aibă mintea mai pregătită pentru test.

„La bază noastră biologică există dorința de a ne simți relaxați; este o nevoie esențială a omului. Putem obține atât de multe beneficii din calitatea naturii de a reduce stresul și putem crește în mod măsurabil bunăstarea oamenilor prin reintroducerea naturii în design și arhitectură”, a spus Taylor.

Vă recomandăm să citiți și:

Noi cercetări arată că nu există dovezi științifice convingătoare în privința leacurilor pentru mahmureală

Semnale cerebrale asociate cu tulburarea obsesiv-compulsivă, descoperite în premieră de cercetători

Pupilele ochilor noștri pot percepe și informația numerică, nu doar lumina

Aproape 90% dintre genele umane sunt menționate în studii despre cancer. De ce este asta o problemă?