Home » Știință » Cât de multă nevoie au oamenii de conexiuni sociale? O teorie de bază a psihologiei este contestată

Cât de multă nevoie au oamenii de conexiuni sociale? O teorie de bază a psihologiei este contestată

Publicat: 25.02.2022

În timp ce majoritatea oamenilor dorm, unii introvertiți își văd de viața lor, bucurându-se de liniște și singurătate. Aceștia contestă o ipoteză de bază a psihologiei, aceea că toți oamenii au nevoie de conexiuni sociale.

Noaptea, în timp ce majoritatea oamenilor dorm, există câțiva oameni care își desfășoară activitățile. Ei merg la serviciu, se plimbă cu mașina, merg la cumpărături. În acest univers paralel, rareori există aglomerație, trafic sau cozi. În plus, când soarele răsare, acești oameni nocturni se duc și ei la culcare.

Potrivit psihologilor, oamenii sunt creaturi sociale în mod inerent. Contactul cu ceilalți nu este doar o dorință, este o nevoie. Privați de el, sănătatea fizică și mentală a oamenilor tinde să se deterioreze. Dar persoanele nocturne simt că nu au nevoie de prea multă interacțiune.  Astfel, dacă îi credem pe aceștia, se complică una dintre ipotezele noastre de bază despre psihologia umană: că toți oamenii au aceleași nevoi fundamentale.

Cultura secolului XXI, asociată cu o izolare profundă

Interacțiunea socială între oamenii din antichitate arăta foarte diferit față de cum arată astăzi. Până în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, legăturile se limitau în mare parte la grupuri relativ mici de familii extinse pentru vânătoare. Când s-au dezvoltat practicile agricole, populațiile mai mari au început să se așeze împreună, dar interacțiunile cu străinii erau încă destul de limitate.

Totuși, aceste comunități au devenit mai mari și mai complexe în timp. Această creștere a explodat în timpul revoluției industriale, când un număr mare de oameni au inundat orașele pentru a lucra în fabrici, intrând în contact mai strâns ca niciodată, scrie The Atlantic.

În ultimii ani, specialiștii au inclus singurătatea într-o gamă largă de afecțiuni ale societății, inclusiv în ratele abrupte de sinucidere. Cultura americană a secolului XXI este acum adesea asociată cu o izolare profundă.

Credit: Shutterstock

La prima vedere, viața modernă îți permite să fii singur. Internetul facilitează locuri de muncă la dinstanță, iar social media îți poate permite o formă limitată de conexiune fără a fi nevoit să suporți un autobuz aglomerat sau o conversație lungă. Dar aceleași facilități tehnologice pot duce și la apariția sentimentului de singurătate.

Traiul nocturn, un act de rebeliune

Cu toate acestea, orele ideale de somn variază de la o persoană la alta, dar majoritatea oamenilor urmează în mod natural un ritm circadian similar și se trezesc în timpul zilei. Schimbarea acestui ceas intern poate face ravagii asupra sănătății dumneavoastră. Tulburările ritmului circadian sunt asociate cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli de inimă, tulburări gastrointestinale și cancer.

În plus, numeroasele cercetări sugerează că oamenii sunt ființe sociale în mod natural. Neocortexul, o parte a creierului care este esențială pentru abilități sociale, este mult mai mare la oameni decât la alte primate, ceea ce mulți cercetători cred că este un răspuns natural la complexitatea socială a societății noastre. Neurologii au demonstrat că creierul nostru procesează respingerea socială și durerea fizică în moduri similare.

Având în vedere toate acestea, unii psihologi au fost sceptici că o viață nocturnă foarte izolată ar fi sănătoasă în majoritatea cazurilor. Astfel, Lee Anna Clark, profesor la Universitatea Notre Dame care studiază patologia personalității, a oferit un cadru general pentru modul în care experții se gândesc dacă un comportament este sau nu inadaptat. În linii mari, ei iau în considerare doi factori separați: dacă funcționează pentru persoana care are acel comportament și dacă face rău altora.

Legătura dintre interacțiunea socială și plăcere

A existat deja o controversă în comunitatea psihologică cu privire la problema introversiei intense și dacă ar trebui să fie calificată drept tulburare. Colin DeYoung, psiholog la Universitatea din Minnesota, a explicat că versiunea clinică a introversiei este cunoscută sub numele de „detașare”, caracterizată parțial de o sensibilitate scăzută la recompensă.

Asta înseamnă deconectare de la relațiile sociale, dar și de la „emoțiile pozitive, cum ar fi bucuria sau entuziasmul”. „Există o legătură între interacțiunea socială și plăcere. Așa că oamenii care își trăiesc viața singuri, fără alții, s-ar putea să nu fie nefericiți. Dar, de asemenea, este posibil să nu experimenteze întregul spectru al plăcerii”.

Credit: Shutterstock

Astfel, acest lucru ridică unele întrebări serioase cu privire la cantitatea de interacțiune socială de care oamenii au nevoie în mod inerent, sau dacă oamenii au nevoi psihologice universale. Timp de decenii, mulți psihologi au crezut că toți oamenii împărtășesc anumite nevoi de bază, cu variații de grad.

„Există oameni care nu au nevoie de conexiune socială”

În „piramida nevoilor” lui Abraham Maslow, descrisă pentru prima dată în 1943, singurele nevoi mai importante decât cele „sociale” sunt cele legate de supraviețuirea fizică și de securitate. Iar recent, cercetătorii au propus versiuni actualizate. De exemplu, Teoria nevoilor psihologice de bază afirmă că avem o nevoie înnăscută de „relaționare” – sentimentul că ești important pentru alți oameni.

Dar în încercarea de a stabili conexiuni între oameni și culturi – pentru a descrie ceea ce avem în comun, în ciuda nenumăratelor noastre diferențe – cercetătorii ar putea trece cu vederea variațiile chiar și în aceste trăsături elementare. Unele nevoi sociale sunt probabil universale până la o anumită vârstă, dar pentru adulți, nevoile pot fi mai puțin definitive.

Nimic din toate acestea nu înseamnă că legătura socială nu este importantă. Dar poate că nu ar trebui să fim atât de siguri că legătura înseamnă același lucru pentru toată lumea sau că există o singură cale de a trăi o viață împlinită.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O folie extrem de subțire ar putea să transforme ochelarii obișnuiți în ochelari cu vedere nocturnă

Genele care cresc riscul de incontinență urinară nocturnă la copii și tineri, dezvăluite pentru prima dată

Cum ajung unii dintre noi să fie introvertiţi

De ce extrovertiţilor le plac petrecerile iar introvertiţii se feresc de mulţimi

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase