Premieră în astronomie. Ultimele clipe ale rămășițelor planetare, observate pentru prima oară

Momentul în care rămășițele de la planetele distruse lovesc suprafața unei stele pitice albe a fost observat pentru prima oară de astronomii de la Universitatea din Warwick, Regatul Unit.

Cercetătorii au folosit raze X pentru a detecta materialul stâncos și gazos lăsat în urmă de un sistem planetar după ce steaua sa gazdă a murit.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Studiul publicat în jurnalul Nature prezintă primele măsurători directe ale acreției de material stâncos pe o pitică albă, iar rezultatele confirmă decenii de dovezi indirecte ale acreției de la peste o mie de stele. Evenimentul observat a avut loc la miliarde de ani după formarea sistemului planetar.

Soarta multor stele, inclusiv Soarele nostru, va fi să devină o pitică albă. Peste 300.000 de pitice albe au fost descoperite în galaxia Calea Lactee, iar astronomii cred că multe sunt în procesul de acreție de material de la planete și alte obiecte care cândva le-au orbitat.

Până acum, astronomii nu au mai văzut materialul în timp ce este atras de stea

Timp de mai multe decenii, astronomii au folosit spectroscopia cu lungimi de undă optice și ultraviolete pentru a măsura abundența de elemente de pe suprafața stelelor și pentru a analiza compoziția obiectului din care au provenit. Cercetătorii au dovezi indirecte că aceste obiecte sunt în procesul de acreție, iar observațiile au arătat că în jur de 25-50% dintre piticele albe au atmosfere poluate cu elemente grele, cum ar fi fier, calciu și magneziu.

Totuși, până acum, astronomii nu au mai văzut materialul în timp ce este atras de stea, arată EurekAlert.

„Am văzut în sfârșit materialul în timp ce intră în atmosfera stelei. Este prima oară când am reușit să stabilim o rată de acreție care nu depinde de modele detaliate ale atmosferei piticei albe. Este, de asemenea, destul de remarcabil faptul că se potrivește cu ceea ce a mai fost studiat până acum”, a explicat dr. Tim Cunningham de la Universitatea din Warwick.

O pitică albă este o stea care și-a epuizat tot combustibilul și și-a înlăturat straturile exterioare, distrugând sau perturbând orice corpuri aflate pe orbita sa. Pe măsură ce materialul de la aceste corpuri este atras de stea, acesta se va lovi de suprafață și va forma o plasmă încălzită de șoc. Această plasmă, cu o temperatură între 100.000 și 1 milion grade Kelvin, se așază apoi pe suprafață, iar în timp ce se răcește pot fi detectate raze X.

Razele X sunt similare cu lumina văzută de ochii noștri, însă au mai multă energie. Acestea sunt create de electroni foarte rapizi (învelișul exterior al atomilor, care alcătuiesc toată materia din jur).

Astronomii  au observat pentru prima oară raze X izolate de la o pitică albă

Detectarea de raze X este dificilă pentru că ajung în cantități foarte mici pe Pământ și pot fi pierdute printre alte surse luminoase de raze X de pe cer. Așadar, astronomii au profitat de Observatorul Chandra de Raze X, folosit în mod normal pentru a detecta raze X de la găuri negre și stele neutronice. De data aceasta, cercetătorii au analizat pitica albă G29–38.

Mulțumită rezoluției îmbunătățite de la Chandra, cercetătorii au putut izola steaua țintă și au observat pentru prima oară raze X izolate de la o pitică albă. Cercetarea confirmă decenii de observații.

„Detectarea reprezintă prima dovadă directă că piticele albe captează materialul de la sisteme planetare vechi. Este o nouă modalitate prin care putem studia aceste sisteme și ne oferă o perspectivă asupra sorții a mii de sisteme exoplanetare cunoscute, inclusiv propriul nostru Sistem Solar”, a adăugat Cunningham.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Tuburile de lavă” de pe Marte sunt îndeajuns de mari pentru a adăposti baze planetare

Mimas, satelitul lui Saturn care seamănă cu „Steaua Morții”, ar ascunde un ocean subteran

Cercetătorul-șef al NASA a demisionat și are planuri mari pentru terraformarea planetei Marte

Sunetele ciudate înregistrate de sonda Juno atunci când a ajuns la Ganymede, satelitul lui Jupiter