Home » Știință » Ar putea inteligența artificială să gândească la fel ca un om?

Ar putea inteligența artificială să gândească la fel ca un om?

Ar putea inteligența artificială să gândească la fel ca un om?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 13.04.2022

O nouă metodă compară raționamentul unui model de învățare automată cu cel al unui om, astfel încât utilizatorul poate observa tiparele comportamentului modelului.

În procesul de învățare automată, înțelegerea motivelor pentru care un model ia anumite decizii este extrem de importantă. De exemplu, un model de învățare automată ar putea prezice corect că o leziune a pielii este canceroasă, dar ar fi putut să facă acest lucru folosind o poză clinică care nu are nicio legătură cu aceasta.

Deși există instrumente care îi ajută pe experți să înțeleagă raționamentul unui model, deseori acestea nu oferă informații decât pentru o singură decizie la un moment dat, iar fiecare trebuie evaluată manual.

În mod obișnuit, modelele sunt antrenate folosind milioane de intrări de date, ceea ce face aproape imposibilă evaluarea de către un om a unui număr suficient de decizii pentru a identifica modele.

Cum ia inteligența artificială decizii?

Acum, cercetătorii de la MIT și IBM Research au creat o metodă care permite unui utilizator să sorteze și să clasifice aceste explicații individuale pentru a analiza rapid comportamentul inteligenței artificiale. Tehnica lor, denumită Shared Interest (Interesul Comun), încorporează parametri cuantificabili care compară cât de bine se potrivește raționamentul unui model, cu cel al unui om.

Aceasta ar putea ajuta un utilizator să descopere cu ușurință tendințe îngrijorătoare în procesul de luare a deciziilor unui model. Agregarea acestor informații ar putea ajuta utilizatorul să determine rapid și cantitativ dacă un model este demn de încredere și dacă este pregătit să fie implementat într-o situație reală.

Metoda valorifică tehnici populare care arată cum un model de învățare automată a luat o anumită decizie. În cazul în care modelul clasifică imagini, metodele evidențiază zonele unei imagini care sunt importante în luarea deciziei.

Cum funcționează noul model?

Aceste zone sunt vizualizate sub forma unui tip de hartă termică, care este adesea suprapusă peste imaginea originală. Dacă modelul a clasificat imaginea ca fiind un câine, iar capul câinelui este evidențiat, înseamnă că acei pixeli au fost importanți pentru model atunci când a decis că imaginea conține un câine.

Atunci când se evaluează un model de clasificare a imaginilor, metoda compară datele generate de model și datele de bază generate de oameni pentru aceeași imagine, pentru a vedea cât de bine se aliniază, potrivit EurekAlert.

Tehnica utilizează mai mulți parametri pentru a cuantifica această aliniere și apoi clasifică o anumită decizie într-una dintre cele opt categorii. Categoriile variază de la perfect aliniat cu omul, până la complet distrasă.

Inteligența artificială ar putea face aceleași alegeri ca oamenii

„La un capăt al spectrului, modelul a luat decizia din exact același motiv pentru care a făcut-o un om, iar la celălalt capăt al spectrului, modelul și omul iau această decizie din motive total diferite”, explică Boggust, autoarea studiului, publicat în arXiv.

Tehnica funcționează în mod similar cu datele bazate pe text, unde cuvintele cheie sunt evidențiate în loc de regiunile imaginii.

În viitor, cercetătorii doresc să aplice Shared Interest la diferite tipuri de date, în special la date tabelare, care sunt utilizate în dosarele medicale. Boggust speră ca această cercetare să inspire mai multe lucrări care încearcă să cuantifice comportamentul modelelor de învățare automată, astfel încât să aibă sens pentru oameni.

Vă recomandăm să mai citiți și:

40.000 de arme biologice ipotetice, generate în doar 6 ore de inteligența artificială

Inteligența artificială ar putea găsi noi compuși prețioși de pământuri rare

Inteligența artificială a învins opt campioni mondiali la bridge

Inteligența Artificială analizează experiențele consumatorilor de droguri

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă