Selfie-urile ar putea fi vinovate pentru creșterea numărului de operații estetice

Cererea de operații estetice este în creștere, iar selfie-urile ar putea fi vinovate deoarece distorsionează trăsăturile faciale.

Într-un studiu publicat în Plastic & Reconstructive Surgery, cercetătorii de la UT Southwestern au subliniat o consecință neașteptată a social media în legătură cu nevoia de operații estetice și au discutat despre acest fenomen cu pacienții lor.

„Dacă tinerii folosesc doar selfie-urile ca punct de referință al propriei înfățișări, ei ar putea veni la chirurgii plastici pentru a rezolva probleme care nu există decât în lumea rețelelor sociale”, a declarat liderul studiului, dr. Bardia Amirlak, profesor asociat de chirurgie plastică la UT Southwestern, potrivit Science Daily.

Camerele foto ale telefoanelor distorsionează selfie-urile

Dr. Amirlak a explicat că pacienții folosesc din ce în ce mai mult fotografiile pe care le-au făcut cu o cameră de smartphone pentru a-și discuta obiectivele cu un chirurg plastician. Există o relație documentată, a adăugat el, între creșterea numărului de fotografii selfie și o creștere a cererilor de rinoplastie (intervenții chirurgicale pentru a modifica aspectul nasului), în special în rândul pacienților mai tineri.

Cu toate acestea, deoarece camerele pot distorsiona imaginile, mai ales atunci când fotografiile sunt făcute de la distanță mică, selfie-urile ar putea fi vinovate de faptul că nu arată înfățișarea reală a unei persoane.

Pentru a investiga modul în care selfie-urile ar putea modifica trăsăturile faciale, dr. Amirlak și colegii săi au lucrat cu 30 de voluntari: 23 de femei și 7 bărbați.

Cercetătorii au făcut câte trei fotografii ale fiecărei persoane, câte una de la 30 și de la 46 de centimetri distanță, cu un telefon mobil, pentru a simula selfie-urile făcute cu brațul îndoit sau drept; și o a treia de la 1,5 metri, cu o cameră digitală folosită de obicei în clinicile de chirurgie plastică. Cele trei imagini au fost realizate în aceeași ședință în condiții standard de iluminare.

Diferențele dintre camera unui telefon și una folosită în clinici

Selfie-urile au prezentat distorsiuni semnificative. În medie, nasul a apărut cu 6,4% mai lung la selfie-urile de la 30 de centimetri și cu 4,3% mai lung la selfie-urile de la 46 de centimetri, în comparație cu fotografia clinică standard.

A existat, de asemenea, o scădere cu 12% a lungimii bărbiei la selfie-urile de la 30 de centimetri, ceea ce a condus la o creștere substanțială, cu 17%, a raportului dintre lungimea nasului și a bărbiei.

Selfie-urile au făcut ca baza nasului să pară mai lată în raport cu lățimea feței. Conștientizarea participanților cu privire la aceste diferențe a fost reflectată de modul în care au evaluat fotografiile puse una lângă alta.

Selfie-urile ar putea fi vinovate pentru multe cazuri de depresie

Dr. Carrie McAdams, profesor asociat de psihiatrie la UT Southwestern și membru al Peter O’Donnell Jr. Brain Institute, a remarcat că aceste imagini distorsionate pot avea un impact de durată asupra modului în care se văd pe ei înșiși cei care își fac selfie-uri.

„Adolescenții și tinerii adulți își dezvoltă un simț stabil al propriei identități, un proces de neurodezvoltare legat de autocompararea cu ceilalți. Din păcate, selfie-urile pun în evidență aspectele fizice ale persoanei care și le face și au fost asociate cu o stimă de sine scăzută, indispoziție și nemulțumiri legate de propriul corp”, a spus McAdams.

„Multe schimbări din societatea noastră, incluzând selfie-urile, rețelele sociale și izolarea cauzată de Covid-19, au dus la o creștere a numărului de probleme mintale la acest grup de vârste, provocând depresie, anxietate, dependențe și probleme de alimentație”, a mai spus ea.

Deoarece imaginile au fost făcute cu o singură marcă de telefon mobil, dr. Amirlak a sugerat că cercetările viitoare ar trebui să investigheze cât de răspândit este acest fenomen pe diferite telefoane.

„Pe măsură ce popularitatea selfie-urilor crește, este crucial să înțelegem modul în care acestea distorsionează trăsăturile faciale și cum le folosesc pacienții pentru a comunica”, au concluzionat autorii studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Trăsăturile de personalitate sunt asociate cu bunăstarea și satisfacția în viața de după muncă

Cum ar putea schimba tehnologia modul în care interacționăm cu mâncarea?

Recidiva cancerului de sânge ar putea fi prezisă cu ajutorul unor filmulețe de 10 secunde

Decarbonizarea construcțiilor. Cum reducem betonul folosit în clădiri pentru a micșora emisiile?