Home » Știință » Neurocercetătorii au găsit noi factori pentru o vedere bună

Neurocercetătorii au găsit noi factori pentru o vedere bună

Publicat: 19.06.2022

Dimensiunea cortexului vizual primar și cantitatea de țesut cerebral dedicată procesării informațiilor vizuale pot prezice dacă vei avea o vedere bună, a descoperit o echipă de neurocercetători.

Studiul, care apare în revista Nature Communications, dezvăluie o nouă legătură între structura creierului și comportament.

„Am descoperit că putem prezice cât de bine poate vedea cineva pe baza structurii unice a cortexului vizual primar”, explică autorul principal Marc Himmelberg, cercetător postdoctoral la Centrul pentru Științe Neurale și Departamentul de Psihologie al Universității din New York.

„Arătând că variația individuală a structurii creierului vizual uman este legată de variația funcționării vizuale, putem înțelege mai bine ce stă la baza diferențelor modului în care oamenii percep și interacționează cu mediul lor vizual”, a adăugat el, potrivit Eurek Alert.

Ce anume te face să ai o vedere bună?

Ca și în cazul amprentelor, denivelările și șanțurile de pe suprafața creierului fiecărei persoane sunt unice. Cu toate acestea, semnificația acestor diferențe nu este pe deplin înțeleasă, mai ales când vine vorba de impactul lor asupra comportamentului, cum ar fi diferența dintre o vedere bună și una slabă.

În acest studiu, Himmelberg și coautorii Jonathan Winawer și Marisa Carrasco, profesori la Centrul pentru Științe Neurale și Departamentul de Psihologie al NYU, au vrut să descopere relevanța acestor trăsături ale creierului pentru modul în care vedem.

Cortexul vizual primar (V1) creează o hartă a imaginii proiectate din ochi. Dar, ca multe tipuri de hărți, aceasta este distorsionată, unele părți ale imaginii fiind mărite în comparație cu altele.

„Harta menține un anumit grad de acuratețe, dar mărește regiunile care ar putea fi de interes mai larg. În mod similar, V1 mărește centrul imaginii pe care o vedem, adică locul în care se fixează ochii noștri, în raport cu periferia”, spune Winawer.

Acest lucru se datorează faptului că V1 are mai mult țesut dedicat centrului câmpului nostru vizual. De asemenea, V1 mărește locațiile de la stânga și de la dreapta locului pe care se fixează ochii în raport cu locațiile de deasupra sau de dedesubt, tot datorită diferențelor de aranjare a țesutului cortical.

Cum a fost realizat studiul?

Folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (RMNf), oamenii de știință au cartografiat dimensiunea cortexului vizual primar (sau „V1”) a mai mult de 20 de oameni. Cercetătorii au măsurat, de asemenea, cantitatea de țesut V1 pe care acești indivizi o aveau dedicată procesării informațiilor vizuale din diferite locații din câmpul lor de vedere.

În plus, acești participanți au realizat o sarcină concepută pentru a evalua calitatea vederii lor în aceleași locații din câmpul lor vizual ca măsurătorile V1. Participanții au discriminat între orientarea modelelor afișate pe un ecran, care au fost folosite pentru a măsura „sensibilitatea la contrast” sau capacitatea de a face distincții între imagini.

Rezultatele lor au arătat că diferențele în suprafața V1 ar putea prezice măsurători ale sensibilității la contrast. În primul rând, persoanele cu un V1 mare au avut o sensibilitate generală la contrast mai bună decât cei cu un V1 mic (cea mai mare suprafață fiind de 1.776 milimetri pătrați și cea mai mică fiind de 832 mm²).

Structura creierului dictează cât de bine poți vedea

În al doilea rând, persoanele care aveau mai mult țesut cortical pentru procesarea imaginilor dintr-o anumită regiune din câmpul lor vizual au avut o sensibilitate la contrast mai mare în acea regiune în comparație cu cei cu mai puțin țesut cortical dedicat aceleiași regiuni.

În al treilea rând, între participanți, o sensibilitate mai mare la contrast într-o anumită locație (de exemplu, stânga) decât într-o altă locație echidistantă de fixare (de exemplu, mai sus) a corespuns regiunilor cu mai mult sau mai puțin țesut cortical.

„În concluzie, cu cât suprafața V1 dedicată procesării unei anumite locații este mai mare, cu atât mai mult înseamnă că ai o vedere bună în acea locație. Descoperirile noastre arată că diferențele de percepție vizuală sunt indisolubil legate de diferențele din structura cortexului vizual primar din creier”, conchide Carrasco.

Vă recomandăm să citiți și:

Majoritatea mutațiilor genetice „tăcute” sunt dăunătoare. Ce implicații complexe are descoperirea?

Cum procesează creierul căldura drept durere? Noi indicii despre tulburările cerebrale

Un nivel crescut de testosteron îi ajută pe bărbații șomeri să-și găsească mai ușor serviciu

„Mâini reci, inimă caldă”. De ce femeile „simt frigul” mai mult decât bărbații?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un mormânt comun cu cel puțin 129 de bărbați a fost descoperit lângă Viena. Cine au fost victimele unei confruntări romane necunoscute?
Un mormânt comun cu cel puțin 129 de bărbați a fost descoperit lângă Viena. Cine au fost victimele unei confruntări ...
Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători de la Marea Neagră
Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători ...
Cercetătorii au descoperit un secret, vechi de 3,7 miliarde de ani, al vieții timpurii
Cercetătorii au descoperit un secret, vechi de 3,7 miliarde de ani, al vieții timpurii
Unul dintre cele mai reci locuri din Univers se găsește chiar aici pe Pământ
Unul dintre cele mai reci locuri din Univers se găsește chiar aici pe Pământ
Trei minute de sprint sunt mai eficiente decât 90 de minute de exerciții moderate, indică un studiu
Trei minute de sprint sunt mai eficiente decât 90 de minute de exerciții moderate, indică un studiu
Test de cultură generală. Care este cea mai bogată familie din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai bogată familie din lume?
Un mineral care formează rubine și safire, descoperit de roverul Perseverance pe Marte
Un mineral care formează rubine și safire, descoperit de roverul Perseverance pe Marte
O biserică din Polonia lasă șoferii să plătească parcarea prin rugăciune
O biserică din Polonia lasă șoferii să plătească parcarea prin rugăciune
O ceartă în familie din cauza unui telefon iPhone s-a sfârșit tragic
O ceartă în familie din cauza unui telefon iPhone s-a sfârșit tragic
O baterie care se încarcă în doar 3 minute ar putea schimba viitorul energiei
O baterie care se încarcă în doar 3 minute ar putea schimba viitorul energiei
Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României
Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi