Test de cultură generală. Ce planetă se rotește în sens invers?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Planeta noastră vecină, Venus, este o ciudățenie din multe puncte de vedere. Pentru început, se rotește în sens invers față de majoritatea celorlalte planete, inclusiv față de Pământ, astfel încât pe Venus soarele răsare în vest.

În plus, pe planeta Venus, o zi durează puțin mai mult de 243 de zile terestre, ceea ce o face de fapt mai lungă decât un an venusian, care are doar aproximativ 224 de zile terestre.

Mulți oameni de știință cred că zilele lungi sunt rezultatul atracției puternice a soarelui asupra planetei.

Mercur, care este și mai aproape de Sol, are și el zile destul de lungi: trei la fiecare doi ani mercurieni.

Dar oamenii de știință sunt încă nedumeriți de rotația retrogradă, sau inversă, a lui Venus. Acum, o echipă de oameni de știință de la institutul francez de cercetare Astronomie et Systemes Dynamiques a propus o nouă explicație, publicată în revista Nature.

Planeta Venus este o ciudățenie din multe puncte de vedere

Teoria actuală susține că Venus s-a rotit inițial în aceeași direcție ca majoritatea celorlalte planete și, într-un fel, încă o face.

Așadar, pur și simplu și-a inversat axa la 180 de grade la un moment dat. Cu alte cuvinte, se învârte în aceeași direcție în care a făcut-o întotdeauna, doar că se rotește cu susul în jos, astfel încât, dacă o privim de pe alte planete, rotația pare inversă.

Oamenii de știință au argumentat că atracția gravitațională a Soarelui asupra atmosferei foarte dense a planetei ar fi putut cauza maree atmosferice puternice.

Astfel de maree, combinate cu frecarea dintre mantaua și miezul planetei Venus, ar fi putut provoca în primul rând inversarea.

Venus s-ar fi rotit inițial în aceeași direcție ca majoritatea celorlalte planete

Acum, Alexandre Correira și Jacques Laskar sugerează că Venus s-ar putea să nu se fi răsturnat deloc, scrie Scientific American.

Cercetătorii propun, în schimb, că rotația sa a încetinit până la o stagnare și apoi și-a inversat direcția. Luând în considerare factorii menționați mai sus, precum și efectele mareelor de pe alte planete, echipa a concluzionat că axa lui Venus ar fi putut să se deplaseze într-o varietate de poziții de-a lungul evoluției planetei.

Indiferent dacă s-a inversat sau nu, aceasta este obligată să se așeze într-una dintre cele patru stări stabile de rotație – două în ambele direcții.

Cercetătorii adaugă că Venus ar fi mai stabilă într-una dintre cele două stări de rotație retrogradă. Deci, în esență, a fost doar o chestiune de timp până când Venus a început să se rotească în sens invers.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un nou instrument va măsura temperatura, presiunea și vântul de pe Venus

Una dintre cele mai mari furtuni solare a lovit planeta Venus

O misiune chineză își propune să studieze atmosfera și geologia planetei Venus

Praful spațial de pe Venus ar putea ajuta la curățarea aerului de pe Pământ