O misiune chineză își propune să studieze atmosfera și geologia planetei Venus

Au apărut mai multe detalii despre potențiala misiune a Chinei pe Venus, ca parte a programului de explorare spațială în expansiune al țării.

Această posibilă misiune a Chinei pe Venus, numită Venus Volcano Imaging and Climate Explorer (VOICE), va fi lansată în 2026 și va ajunge pe orbita celei mai fierbinți și mai strălucitoare planete din sistemul solar în 2027.

• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte
• Prea multă mâncare nesănătoasă provoacă probleme de durată în creier

Nava spațială va folosi o orbită polară circulară cu o altitudine de 350 de kilometri pentru a investiga evoluția geologică a lui Venus, procesele termice și chimice din atmosfera planetei, interacțiunile suprafață-atmosferă și potențialul pentru un mediu și viață locuibile în nori.

Instrumentele științifice vor include un radar cu deschidere sintetică polarimetrică în bandă S, care ar putea cerceta norii Venusieni și cartografia suprafața, și un imager multispectral care ar putea observa planeta în lungimile de undă ultraviolete, vizibile și infraroșu apropiat, descrie Space.com.

Misiunea VOICE

VOICE este o misiune candidată pentru un program de știință spațială oarecum separat de principalele misiuni de explorare lunară și planetară ale Chinei conduse de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), care includ misiunea în curs de desfășurare Tianwen 1 pe Marte, misiunea planificată Tianwen 2 pe un asteroid din apropierea Pământului și misiunile de returnare a mostrelor de pe Marte.

În schimb, aceasta misiune a Chinei pe Venus este evaluată ca una dintre cele 13 misiuni candidate în cadrul celui de-al treilea Program prioritar strategic (SPP) privind știința spațială, condus de Academia Chineză de Științe.

O misiune a Chinei pe Venus se „luptă” cu altele pentru finanțare

Misiunea VOICE pare să concureze cu alte trei din categoria științei planetare și a Pământului: o misiune pe un asteroid de tip E care va colecta mostre din asteroidul 1989 ML și le va aduce pe Terra, o misiune de Explorare a Climei și Componentelor Atmosferice din orbita joasă a Pământului și o misiune de Observare a Curenților Oceanici de Suprafață la o scară multiplă.

Nu se știe câte misiuni vor fi aprobate, dar candidații vor fi evaluați în viitorul apropiat pe baza bugetului disponibil, a pregătirii tehnologice și a programului de producție.

Alte propuneri sunt în domeniile astronomiei și astrofizicii, exoplanetelor (The Closeby Habitable Exoplanet Survey și telescoapele Earth 2.0) și heliofizicii.

Alte misiuni ale Chinei

Prima rundă a misiunilor SPP ale Chinei a avut ca rezultat lansarea a patru nave spațiale, incluzând o sondă de căutare a materiei întunecate și un satelit de știință cuantică. Misiunile din a doua rundă SPP vor include Sonda Einstein, care va fi lansată în 2023 pentru a investiga fizica extremă, și Solar wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer, o colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a explora interacțiunile dintre Soare și Pământ.

A treia rundă de misiuni va avea loc probabil între 2026 și sfârșitul deceniului.

Dacă este selectată, misiunea VOICE s-ar alătura unei perechi de misiuni NASA pe Venus (VERITAS și DAVINCI+) și navei spațiale EnVision a ESA, ca parte a unui val de interes reînnoit pentru această planetă.

În plus, compania Rocket Lab, din California, își propune să lanseze o misiune privată spre Venus în 2023, iar India intenționează să trimită orbiterul Shukrayaan în spațiu un an mai târziu. Rusia a anunțat, de asemenea, planuri pentru o misiune numită Venera-D, programată să se lanseze în 2029. Potențiala implicare a NASA în această misiune a fost anulată din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.

Vă recomandăm să citiți și:

NASA explică de ce unele planete au nori de nisip

Craterul de origine al celui mai vechi meteorit marțian a fost descoperit de inteligența artificială

Un nou concept pentru o bază pe Lună. Ce presupune gravitația artificială?

O nouă imagine de la Telescopul James Webb, dezvăluită „pe furiș” de NASA