La ce vârstă deveneau oamenii părinți în ultimele sute de mii de ani?

La ce vârstă deveneau oamenii părinți în trecutul îndepărtat? Răspunsul ar putea surprinde prin faptul că vârsta nu era foarte diferită de cea din prezent.

Vârsta medie a părinților a crescut brusc în trecutul recent, dar aceasta nu este prima dată când se schimbă în viața speciei noastre. Creșterea bruscă a vârstei parentale, în special în lumea industrializată, a fost una dintre cele mai vizibile schimbări demografice din ultimul secol, reflectând durata de viață mult crescută.

• Gazul înghețat de pe Uranus și Neptun ne-ar putea spune cum s-au format aceste planete
• Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani

Cu toate acestea, schimbarea nu este chiar atât de fără precedent pe cât ar fi presupus oamenii, sugerează noi dovezi. În timpul erei glaciare, părinții, în special tații, erau mult mai în vârstă decât în cea mai mare parte a erei agriculturii.

La ce vârstă deveneau oamenii părinți?

Cu excepția cazului în care o mamă ar fi murit la naștere, fosilele nu dezvăluie vârsta părinților. În consecință, acesta părea a fi un aspect al preistoriei pe care antropologii nu l-au putut ghici decât extrapolând din societățile de vânători-culegători supraviețuitori.

Profesorul Matthew Hahn, de la Universitatea Indiana, din SUA, a schimbat asta, raportând în Science Advances că vârstele părinților strămoșilor noștri la momentul concepției sunt codificate în ADN.

Fiecare copil are 25-75 de mutații noi (de novo) în ADN-ul său, împreună cu multe altele care au apărut mai devreme la strămoși. Cele mai multe sunt inofensive, sau cel puțin doar foarte puțin dăunătoare, și ne arată de unde venim. Hahn și coautorii au observat că tipurile de mutații se schimbă pe măsură ce părinții îmbătrânesc, scrie IFL Science.

„În cercetările noastre asupra oamenilor moderni am observat că am putea prezice la ce vârstă deveneau oamenii părinți din tipurile de mutații ADN pe care le-au lăsat copiilor lor. Apoi am aplicat acest model strămoșilor noștri umani pentru a determina la ce vârstă au procreat strămoșii noștri”, a spus Hahn.

„Aceste mutații din trecut se acumulează cu fiecare generație și există și astăzi la oameni”, a adăugat dr. Richard Wang. Autorii au putut chiar să urmărească ce mutații provin de la care părinte cu mii de generații în urmă.

Ce au aflat cercetătorii?

La ce vârstă deveneau oamenii părinți în trecut? În medie, au descoperit Hahn, Wang și coautorii, concepția a avut loc la 26,9 ani de-a lungul existenței speciei noastre: 30,7 ani pentru tată și 23,2 ani pentru mamă. Acest număr ascunde însă o mulțime de variații.

Rezultatele confirmă că în orice moment al istoriei, tații au fost, în medie, mai în vârstă decât mamele, dar dimensiunea decalajului s-a schimbat destul de substanțial între epoci. Schimbarea recentă este ușor de explicat: atunci când oamenii se așteptau să moară la 40 sau 50 de ani din cauza bolilor care acum au devenit rare, a existat un stimulent puternic pentru a avea copii devreme.

Durata de viață mai lungă face așteptarea mai puțin riscantă, contracepția eficientă o face lipsită de sacrificii, iar oportunitățile educaționale sporite pentru femei o fac avantajoasă din punct de vedere financiar.

O metodă mai precisă de a afla la ce vârstă deveneau oamenii părinți

Ceea ce nu este la fel de evident sunt motivele trecerii la parentalitatea anterioară care însoțesc răspândirea agriculturii și nici creșterea aparentă a vârstelor paterne cu aproximativ 38.000 de ani în urmă, premergând Ultimul Maxim glaciar.

În mod intrigant, până relativ recent, timpii generațiilor au fost cu peste 6 ani mai scurți pentru populațiile asiatice și europene decât pentru omologii africani. Eșantioanele mai mari pot permite defalcări mai detaliate pe regiune.

Deși mutațiile în secvențele de ADN au fost folosite pentru estimarea vârstelor parentale și mai înainte, metodele utilizate au permis doar o medie pe mii de generații și nu au făcut distincție după sexul părintelui. Folosind distribuția a 25 de milioane de mutații de novo identificate de Proiectul 1000 Genomes pentru a estima când au apărut, Hahn și Wang susțin că metoda lor este mult mai precisă.

Ce au vrut oamenii de știință să afle de fapt?

Descoperirile sunt o căutare secundară a subiectului principal al echipei: obținerea unei înțelegeri mai precise a numărului de mutații pe care părinții le transmit copiilor.

Abia atunci când autorii au comparat numerele pe care le-au obținut cu cele ale altor mamifere, au observat modele bazate pe vârstă și s-au întrebat dacă acestea ar putea fi folosite. Concluziile lor se potrivesc suficient de bine cu ceea ce se cunoaște din înregistrările scrise pentru a-i face pe autori să fie încrezători în tehnica lor, dezvăluind în același timp informații pe care nu le-am putea obține prin alte mijloace.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii dezvoltă o nouă tehnologie care ar putea dezvălui strămoșii cancerului

Principalul motiv pentru care femeile și bărbații aleg să divorțeze

Cercetătorii încearcă să înțeleagă gena care ne face să mâncăm prea mult

Una dintre cele mai importante regiuni ale creierului a fost identificată