Educația îți protejează și intestinul, nu doar te face mai inteligent

Diferitele părți ale corpului nostru sunt strâns legate între ele, iar sănătatea bună într-o zonă poate însemna adesea beneficii și în alte zone. De exemplu, noi cercetări arată că educația protejează intestinul, reducând riscul de boli.

Cercetarea se bazează pe un studiu anterior realizat de unii membri ai aceleiași echipe care a descoperit o asociere genetică între boala Alzheimer (în care funcționarea cognitivă se defectează) și problemele de sănătate ale tractului gastrointestinal.

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

„Tulburările intestinale și Alzheimer nu numai că au o predispoziție genetică comună, dar pot fi influențate în mod similar de variațiile genetice care stau la baza nivelului educațional”, spune geneticianul Simon Laws, de la Universitatea Edith Cowan, din Australia.

Deși pare greu de crezut, educația protejează intestinul

Echipa a reunit date de la 766.345 de persoane care au fost implicate în studii de asociere la nivelul genomului, analizând relațiile dintre boala Alzheimer, trăsăturile cognitive specifice și o serie de tulburări intestinale.

Aceste tulburări intestinale includ boala ulcerului peptic (PUD), gastrita-duodenită, boala de reflux gastroesofagian (GERD), sindromul colonului iritabil, diverticuloza și boala inflamatorie a intestinului (IBD).

Din analiză a reieșit o „corelație genetică globală inversă puternică și foarte semnificativă” între trăsăturile cognitive și majoritatea tulburărilor intestinale, dar nu și pentru IBD.

Cercetătorii cred că această legătură poate depinde de efectele din anumite părți ale genomului. O analiză bazată pe gene a constatat, de asemenea, o suprapunere genetică semnificativă a trăsăturilor cognitive cu boala Alzheimer și cu tulburările gastro-intestinale.

Această relație ar putea fi chiar relativ directă. Aplicând ceea ce este cunoscut sub numele de analiză aleatorie mendeliană, cercetătorii au arătat că inteligența superioară și educația protejează intestinul.

Bolile intestinale pot declanșa declin cognitiv

În plus, echipa a găsit, de asemenea, unele dovezi că GERD a cauzat declin cognitiv în mai multe trăsături, inclusiv în inteligența și calificarea educațională. Această relație intestin-creier poate funcționa în ambele sensuri, scrie Science Alert.

„GERD poate fi un factor de risc pentru afectarea cognitivă, așa că este important ca lucrătorii din domeniul sănătății să caute semne sau simptome de disfuncție cognitivă la pacienții care prezintă tulburare intestinală”, spune geneticianul Emmanuel Adewuyi, de la Universitatea Edith Cowan.

Au apărut numeroase studii anterioare care analizează axa intestin-creier și modul în care poate fi gestionată aceasta. De exemplu, consumul de alimente sănătoase poate reduce nivelul de stres din creier atunci când o dietă este gestionată corespunzător.

Legătura dintre creier și sistemul digesitv

Modul exact în care se formează aceste relații nu este încă clar, dar legătura dintre creier și sistemul digestiv pare a fi una dintre cele mai puternice existente, iar problemele de la un capăt al acestui lanț pot duce la probleme la celălalt capăt.

Descoperirile cercetării ar putea influența politicile guvernamentale, sugerează cercetătorii: datele arată că nivelurile mai bune de educație și gândirea cognitivă influențează cumva șansele de apariție a problemelor intestinale.

„Rezultatele susțin educația ca o posibilă cale de reducere a riscului de tulburări intestinale, de exemplu, încurajând nivelurile de studii superioare sau o posibilă creștere a duratei școlarizării”, spune Adewuyi.

„Prin urmare, eforturile de politică care vizează creșterea nivelului educațional sau formarea cognitivă pot contribui la un nivel mai ridicat de inteligență, ceea ce ar putea duce la rezultate mai bune în materie de sănătate, inclusiv un risc redus de tulburări intestinale”, a continuat el.

Cercetarea a fost publicată în International Journal of Molecular Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Un medicament ar putea restabili amintirile pierdute după o noapte de „tocit”

Oamenii care suferă de sindromul Anton nu știu că sunt orbi

A fost creată perna care reduce sforăitul. Cum funcționează?

Interesul bărbaților pentru sex, un indicator al riscului de moarte. Ce arată un studiu?