Oamenii de știință au făcut o nouă descoperire sub plăcile tectonice ale Pământului

Oamenii de știință au descoperit un nou strat de rocă parțial topită sub scoarța terestră, care ar putea contribui la soluționarea unei dezbateri de lungă durată privind modul în care se deplasează plăcile tectonice.

Cercetătorii identificaseră anterior urme de topitură la o adâncime similară. Acum, un nou studiu condus de Universitatea Texas din Austin, SUA a dezvăluit pentru prima dată extinderea globală a stratului și rolul său în tectonica plăcilor.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Geoscience.

Stratul topit se află la aproximativ 160 de kilometri sub suprafață și face parte din astenosferă, care se află sub plăcile tectonice ale Pământului în mantaua superioară.

Astenosfera este importantă pentru tectonica plăcilor, deoarece formează o graniță relativ moale care permite plăcilor tectonice să se deplaseze prin manta.

Totuși, motivele pentru care este moale nu sunt bine cunoscute. Oamenii de știință au crezut anterior că rocile topite ar putea fi un factor. Dar acest studiu arată că, de fapt, topirea nu pare să influențeze în mod notabil curgerea rocilor mantalei.

Rolul noului strat în tectonica plăcilor

„Atunci când ne gândim la ceva care se topește, ne gândim intuitiv că topitura trebuie să joace un rol important în vâscozitatea materialului”, a declarat Junlin Hua, un cercetător postdoctoral la Școala Jackson de Geoștiințe de la UT, care a condus cercetarea. „Dar ceea ce am descoperit este că, și acolo unde fracțiunea de topitură este destul de mare, efectul său asupra curgerii mantalei este minor”.

Potrivit cercetării, pe care Hua a început-o în calitate de student absolvent la Universitatea Brown, convecția căldurii și a rocilor din manta reprezintă influența predominantă asupra mișcării plăcilor. Deși interiorul Pământului este în mare parte solid, pe perioade lungi de timp, rocile se pot deplasa și curge ca mierea.

Arătând că stratul de topitură nu are nicio influență asupra tectonicii plăcilor înseamnă o variabilă mai puțin complicată pentru modelele computerizate ale Pământului, a declarat co-autorul Thorsten Becker, profesor la Școala Jackson, potrivit EurekAlert.

„Nu putem exclude faptul că, la nivel local, topirea nu contează”, a declarat Becker, care proiectează modele geodinamice ale Pământului la Institutul de Geofizică al Universității din Texas, care aparține de Școala Jackson. „Dar cred că ne determină să vedem aceste observații ale topiturii ca pe un marker a ceea ce se întâmplă pe Pământ și nu neapărat ca pe o contribuție activă la ceva”.

Astenosfera și originile ei

Ideea de a căuta un nou strat în interiorul Pământului i-a venit lui Hua în timp ce studia imagini seismice ale mantalei de sub Turcia în timpul cercetărilor sale doctorale.

Intrigat de semnele de rocă parțial topită sub crustă, Hua a compilat imagini similare de la alte stații seismice până când a obținut o hartă globală a astenosferei. Ceea ce el și alții credeau că este o anomalie era, de fapt, ceva obișnuit în întreaga lume, făcându-și apariția pe măsurătorile seismice acolo unde astenosfera era cea mai fierbinte.

Următoarea surpriză a venit atunci când a comparat harta sa de topire cu măsurătorile seismice ale mișcărilor tectonice și nu a găsit nicio corelație, în ciuda faptului că stratul de topire cuprindea aproape jumătate din Pământ.

„Această lucrare este importantă deoarece înțelegerea proprietăților astenosferei și a originilor pentru care aceasta este slabă este fundamentală pentru înțelegerea tectonicii plăcilor”, a declarat co-autorul Karen Fischer, seismolog și profesor la Universitatea Brown, care a fost îndrumătorul de doctorat al lui Hua atunci când acesta a început cercetarea.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Mercurul, cheia în elucidarea celui mai mare eveniment de extincție de pe Pământ

Elefanții ar putea salva Pământul de la încălzirea globală. „Acum, avem de ales”

Oamenii de știință spun că nucleul interior al Pământului și-a oprit rotația și a schimbat direcția

Comportamentul bizar al mineralelor din adâncurile Pământului, explicat într-un nou studiu