Restricția calorică poate încetini îmbătrânirea, indică un nou studiu

O echipă internațională de cercetători condusă de Butler Columbia Aging Center de la Columbia University Mailman School of Public Health arată că restricția calorică poate încetini ritmul de îmbătrânire la adulții sănătoși.

Intervenția CALERIE™ a încetinit ritmul de îmbătrânire măsurat din metilarea ADN-ului din sângele participanților cu ajutorul algoritmului DunedinPACE (Pace of Aging, Computed from the Epigenome).

• Studiu: Un somn prost poate afecta sănătatea creierului nostru
• De ce tot mai multe țări renunță la ora de vară: avantaje și dezavantaje

Efectul intervenției asupra DunedinPACE a reprezentat o încetinire cu 2-3 procente a ritmului de îmbătrânire, ceea ce în alte studii se traduce printr-o reducere cu 10-15 procente a riscului de mortalitate, un efect similar cu o intervenție de renunțare la fumat. Rezultatele sunt publicate în revista Nature Aging.

„La viermi, muște și șoareci, restricția calorică poate încetini procesele biologice de îmbătrânire și poate prelungi durata de viață sănătoasă”, spune autorul principal Daniel Belsky, PhD, profesor asociat de epidemiologie la Columbia Mailman School și cercetător la Butler Aging Center din Columbia. „Studiul nostru a avut ca scop să testeze dacă restricția calorică încetinește, de asemenea, îmbătrânirea biologică la oameni”.

Cum au măsurat cercetătorii îmbătrânirea biologică?

Studiul controlat CALERIE™ Phase-2, finanțat de Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA, este prima investigație efectuată vreodată asupra efectelor restricției calorice pe termen lung la oamenii sănătoși, neobezi.

Studiul a repartizat aleatoriu 220 de bărbați și femei sănătoși, în trei locații din SUA, la o restricție calorică de 25 % sau la o dietă normală timp de doi ani. CALERIE™ este un acronim pentru ,,Comprehensive Assessment of Long-Term Effects of Reducing Intake of Energy” (Evaluarea efectelor pe termen lung ale reducerii aportului de energie).

Pentru a măsura îmbătrânirea biologică la participanții la studiul CALERIE, echipa lui Belsky a analizat probe de sânge recoltate de la participanții la studiu la momentul inițial, înainte de intervenție, și după 12 și 24 de luni de urmărire.

Echipa a analizat semnele de metilare de pe ADN-ul extras din celulele albe din sânge. Mărcile de metilare a ADN-ului sunt etichete chimice pe secvența ADN care reglează expresia genelor și despre care se știe că se modifică odată cu îmbătrânirea.

A avut intervenția efecte pe termen lung asupra îmbătrânirii?

În analiza primară, Belsky și colegii săi s-au concentrat pe trei măsurători ale datelor de metilare a ADN-ului, cunoscute uneori sub numele de „ceasuri epigenetice”. Primele două, ceasurile PhenoAge și GrimAge, estimează vârsta biologică, sau vârsta cronologică la care biologia unei persoane ar părea „normală”.

Acestea oferă o măsură statică a gradului de îmbătrânire pe care l-a experimentat o persoană. Cea de-a treia măsură studiată de cercetători a fost DunedinPACE, care estimează ritmul de îmbătrânire, sau rata de deteriorare biologică în timp. DunedinPACE poate fi considerat ca un ,,vitezometru”.

„Studiul a găsit dovezi că restricția calorică a încetinit ritmul de îmbătrânire la om”, a remarcat Calen Ryan, doctor în științe, cercetător științific la Butler Aging Center din cadrul Columbia și autor al studiului.

O reducere a riscului de mortalitate

„Dar restricția calorică nu este, probabil, pentru toată lumea. Constatările noastre sunt importante, deoarece oferă dovezi dintr-un studiu randomizat că încetinirea îmbătrânirii la om poate fi posibilă. De asemenea, ele ne dau o idee despre tipurile de efecte pe care le-am putea căuta în studiile privind intervențiile care ar putea atrage mai multe persoane, cum ar fi postul intermitent sau alimentația cu restricție de timp”.

O urmărire a participanților la studiu este acum în curs de desfășurare pentru a determina dacă intervenția a avut efecte pe termen lung asupra îmbătrânirii sănătoase, scrie EurekAlert.

În alte studii, DunedinPACE mai lent este asociat cu un risc redus de boli de inimă, accident vascular cerebral, dizabilitate și demență.

„Studiul nostru privind efectele moștenite ale intervenției CALERIE™ va testa dacă efectele pe termen scurt observate în timpul studiului s-au tradus printr-o reducere pe termen mai lung a bolilor cronice legate de îmbătrânire sau a factorilor de risc ai acestora”, spune Sai Krupa Das, cercetător științific principal și cercetător CALERIE, care conduce urmărirea pe termen lung a participanților la CALERIE™.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile

Test de cultură generală. Câte calorii are un pahar cu apă?

Mâncatul târziu crește foamea, scade caloriile arse și modifică țesutul adipos

O dietă săracă în calorii poate întârzia apariția diabetului și poate stimula sistemul imunitar