O dietă săracă în calorii poate întârzia apariția diabetului și poate stimula sistemul imunitar

O dietă cu un conținut caloric redus nu poate întârzia doar dezvoltarea bolilor metabolice, ci are și un efect pozitiv asupra sistemului imunitar. Cercetătorii au demonstrat pentru prima dată că acest efect este determinat de un microbiom intestinal modificat, care încetinește deteriorarea sistemului imunitar la bătrânețe.

Microbiomul intestinal este termenul folosit pentru a descrie totalitatea microorganismelor și a bacteriilor intestinale din tractul nostru digestiv. Printre altele, acesta influențează sistemul imunitar și metabolismul gazdei sale.

• 8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit…
• De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?

Aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume sunt supraponderali. Obezitatea crește riscul de a dezvolta hipertensiune arterială, atac de cord sau diabet zaharat de tip 2. De asemenea, poate provoca o inflamație în organism care slăbește sistemul imunitar printr-o acumulare de celule T și B cu memorie specifică. Acest proces se numește senescență imunitară, o modificare a sistemului imunitar legată de vârstă.

La persoanele obeze, o dietă hipocalorică poate întârzia apariția unor boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2. În plus, o astfel de dietă este benefică pentru sistemul imunitar.

Cum se modifică, de fapt, microbiomul intestinal?

Cu toate acestea, nu este clar cum anume se produc efectele pozitive și ce funcție joacă microbiota intestinală în acest proces. Cercetătorii au explorat acum într-un nou studiu, publicat în revista Microbiome, relațiile dintre dietele cu un conținut caloric redus, microbiomul, metabolismul și sistemul imunitar.

În acest scop, ei au analizat mai întâi modul în care o dietă foarte săracă în calorii (800 kcal/zi timp de 8 săptămâni) a afectat microbiomul intestinal al unei femei obeze. În etapa următoare, cercetătorii au transplantat microbiota intestinală înainte și după intervenția dietetică în șoareci fără germeni.

„În acest fel, am putut determina singurele efecte ale microbiomului intestinal modelat de dietă asupra metabolismului și a sistemului imunitar”, a declarat Reiner Jumpertz-von Schwartzenberg, autor al studiului și om de știință la Institutul de Cercetare a Diabetului și a Bolilor Metabolice Helmholtz Munchen din cadrul Universității din Tübingen. El a condus studiul împreună cu Hans-Dieter Volk și Joachim Spranger de la Charité, scrie SciTechDaily.

Interacțiunea dintre dietă, microbiom și sistemul imunitar

Prin transplantarea microbiotei modificate de dietă, metabolismul glucozei s-a îmbunătățit și depunerea de grăsime a scăzut. În plus, citometria de masă a arătat că nivelul de celule T și B cu memorie specifică a fost, de asemenea, redus. „Acest lucru indică întârzierea senescenței imune”, a declarat Julia Sbierski-Kind, autor al studiului.

„Aceste constatări sugerează că efectele pozitive ale unei diete hipocalorice asupra metabolismului și sistemului imunitar sunt mediate prin intermediul microbiomului intestinal”, a spus Sbierski-Kind.

Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că investigația a fost realizată până acum doar cu microbiomul unei singure persoane și că experimentele vor trebui repetate cu alți subiecți pentru a confirma rezultatele.

Noile descoperiri ar putea fi interesante și pentru practica medicală pe termen lung. „O mai bună înțelegere a interacțiunii complexe dintre dietă, microbiom și sistemul imunitar ar putea crea premisele pentru dezvoltarea unor noi căi terapeutice bazate pe microbiom pentru tratarea bolilor metabolice și imunitare”, a declarat Jumpertz-von Schwartzenberg.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Microbiomul intestinal, îmbogățit cu bacterii asociate cu pierderea în greutate în dieta mediteraneană

Microbii din intestine, sau microbiomul, ar putea fi responsabili pentru obezitate

Medicii au folosit un transplant de fecale pentru a trata un pacient al cărui microbiom producea alcool

Microbii din intestin ar putea fi responsabili pentru poftele alimentare