Programul Gedi de scanare a pădurilor, de la NASA, a fost salvat în ultima clipă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

NASA a prelungit durata de viață a unui senzor cheie pentru climă și biodiversitate din programul Gedi pentru scanarea pădurilor lumii, instrument care urma să fie distrus în atmosfera Pământului.

Misiunea Global Ecosystem Dynamics Investigation (sau programul Gedi, pronunțat ca Jedi din Războiul Stelelor) a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida către Stația Spațială Internațională (ISS) în decembrie 2018 și a furnizat prima hartă 3D a pădurilor lumii.

Datele de la senzorul de 100 de milioane de dolari, care folosește lasere pentru a măsura structura și sănătatea pădurilor Pământului, i-au ajutat pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine factorii care provoacă pierderea biodiversității și încălzirea globală.

Programul Gedi de monitorizare a pădurilor s-ar fi încheiat la începutul acestui an

Instrumentul urma să fie incinerat în atmosferă la începutul acestui an. Acum, după un apel al experților forestieri, NASA s-a răzgândit și a prelungit durata de viață a misiunii, informează The Guardian.

Senzorul, aproximativ de dimensiunea unui frigider, a fost depozitat spre finalul lunii martie în Stația Spațială Internațională, în timp ce un alt proiect își finalizează misiunea în următoarele 18 luni. Încălzitoarele de supraviețuire sunt folosite pentru a se asigura că componentele critice nu sunt deteriorate de frig.

Senzorul va fi reinstalat și ar putea fi menținut până când ISS va fi dezafectată, în 2031, oferindu-le oamenilor de știință mai multe date despre probleme, inclusiv despre cât de mult carbon depozitează arborii  și despre efectul incendiilor forestiere asupra atmosferei.

Cercetătorii sărbătoresc decizia NASA

Cercetătorii implicați în proiect, de la Universitatea din Maryland (SUA), au spus că Gedi va avea șansa de a-și termina munca și de a-și calibra rezultatele cu alți sateliți.

„Sprijinul crescut pe care l-am primit pentru menținerea în viață a misiunii a fost incredibil”, a spus prof. Ralph Dubayah, cercetător principal al misiunii.

„Gedi a făcut peste 20 de miliarde de observații ale structurii 3D a pădurilor, peste pădurile temperate și cele tropicale. Aceste date ajută la abordarea problemelor de lungă durată privind rolul pădurilor în ciclul carbonului: ce impact au avut defrișarea și degradarea asupra concentrațiilor de CO2 din atmosferă?”, spune cercetătorul.

„Revenirea misiunii până în 2025 este potrivită pentru raportări viitoare în cadrul Acordurilor de la Paris. În mod incredibil, Gedi poate oferi un set de observații de un deceniu asupra structurii și biomasei pădurilor. Din aceste date putem înțelege modul în care perturbările naturale și antropice afectează pădurile și funcționarea acestora”, a mai spus el.

„NASA a dat dovadă de mare determinare și prevedere în decizia sa de a continua misiunea”, a adăugat Dubayah.

Instrumentul ar urma să fie montat din nou la finalul anului viitor

„Este o veste incredibilă. Datele globale despre starea ecosistemelor Pământului sunt vitale pentru capacitatea noastră de a înțelege schimbările climatice și de a lupta împotriva acestora. Pierderea acestei bogății de date ar fi devastatoare pentru mișcările globale privind clima și biodiversitatea”, a declarat Thomas Crowther, profesor de ecologie la ETH Zürich (Elveția).

„Extinderea programului Gedi până la sfârșitul deceniului este incredibil de interesantă într-un moment în care trebuie să înțelegem cum se schimbă pădurile în lumina schimbărilor climatice, a eforturilor de restaurare în masă, a schimbărilor în ceea ce privește incendiile și a regimurilor de perturbare”, a spus Laura Duncanson, cercetătoare în echipa Gedi.

„Sper că Gedi are parte de o pauză odihnitoare și se va trezi mai energic ca niciodată la sfârșitul lui 2024”, a încheiat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii cred că Universul ar fi putut să fie creat printr-un Big Bang Întunecat

„Oamenii stelelor” sau starseeds. Sunt aceștia extratereștri care trăiesc pe Pământ?

Venus ar fi putut conține apă lichidă înainte să devină o planetă fierbinte, sugerează un studiu

Harvard și Pentagonul spun că OZN-urile sfidează legile fizicii