Îndulcitorii artificiali nu ajută la controlul greutății, anunță OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent că „îndulcitorii artificiali nu ajută la controlul greutății sau la reducerea riscului de boli netransmisibile” precum diabetul și bolile de inimă.

Îndulcitorii artificiali sunt fie compuși naturali, fie compuși sintetizați care au un gust dulce precum zahărul și sunt de până la 400 de ori mai dulci per cantitate, dar oferă puțină energie sau deloc. De exemplu, zahărul are 17 kilojouli (4 calorii) per gram, deci o linguriță de zahăr ar avea 85 de kilojouli.

• Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe…
• A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului

În Australia sunt folosite mai multe tipuri de îndulcitori artificiali. Unii sunt sintetici, alții sunt extrași din alimente precum „monk fruit” și planta stevia.

Deci ce înseamnă noile ghiduri ale OMS pentru persoanele care au trecut la îndulcitori artificiali din motive de sănătate? Ar trebui să se întoarcă la zahăr?

Îndulcitorii artificiali nu ajută la scăderea în greutate

În calitate de dietetician clinician practicant în anii 1990, dr. Evangeline Mantzioris, de la University of South Australia, își amintește când au început să apară îndulcitorii artificiali în alimentele procesate. Aceștia au fost promovați drept o modalitate de înlocuire a zahărului din produse alimentare care poate duce la scăderea în greutate.

O doză de băutură răcoritoare îndulcită cu zahăr conține în medie aproximativ 500 de kilojouli. Teoretic, înlocuirea unei doze de băutură răcoritoare îndulcită cu zahăr cu o doză de băutură răcoritoare îndulcită artificial în fiecare zi ar reduce greutatea cu aproximativ 1 kilogram pe lună.

Dar cercetările din ultimele decenii arată că aceste calcule sunt greșite, notează Science Alert.

Recomandarea OMS care spune că îndulcitorii artificiali nu ajută la slăbit se bazează pe o analiză sistematică efectuată de organizație. Obiectivul a fost de a oferi îndrumări bazate pe dovezi privind utilizarea îndulcitorilor artificiali în gestionarea greutății și pentru prevenirea bolilor.

Ce a dezvăluit analizat OMS?

Gestionarea greutății este importantă, având în vedere că obezitatea crește riscul de boli precum diabetul și anumite tipuri de cancer, care sunt principala cauză de deces la nivel global.

Analiza sistematică a OMS a inclus date din diferite tipuri de studii, care ne oferă diferite informații:

• au fost analizate 50 de studii controlate randomizate (atunci când oamenii de știință intervin și fac modificări, în acest caz la dietă, păstrând restul constant, pentru a vedea impactul acelei schimbări);
• au fost analizate 97 de studii de cohortă prospective (atunci când cercetătorii observă un factor de risc într-un grup mare de oameni pe o perioadă de timp pentru a vedea cum afectează acesta un rezultat, fără a interveni sau a face nicio modificare);
• au fost analizate 47 de studii caz-control (un alt tip de studiu observațional care urmărește și compară două grupuri de persoane similare, cu excepția factorul de risc care este studiat).

Studiile controlate randomizate oferă date cauzale, permițându-le cercetătorilor să vadă dacă intervenția a dus la schimbarea văzută.

Studiile prospective de cohortă și studiile de caz-control oferă doar asocieri, sau legături. Oamenii de știință nu pot dovedi că factorii de risc au dus la o schimbare a rezultatelor (în acest caz, greutatea) deoarece ar putea fi responsabili și alți factori de risc pe care oamenii de știință nu i-au luat în considerare.

Dar aceste studii oferă indicii prețioase despre ceea ce s-ar putea întâmpla, mai ales dacă un test nu poate fi făcut deoarece nu este etic sau sigur ca cercetătorii să administreze sau să oprească administrarea anumitor medicamente.

Analiza sistematică a OMS a analizat grăsimea corporală, bolile netransmisibile și decesul.

Pe ce date se bazează afirmația că îndulcitorii artificiali nu ajută?

În ceea ce privește grăsimea corporală, studiile controlate randomizate au arătat că cei care consumau mai mulți îndulcitori artificiali aveau o greutate puțin mai mică, cu o medie de 0,71 kilograme, decât cei care consumau mai puțini îndulcitori artificiali sau deloc.

Dar studiile de cohortă au descoperit că consumul mai mare de îndulcitori artificiali a fost asociat cu un indice de masă corporală (IMC) mai mare (0,14 kilograme/metru pătrat) și o probabilitate crescută cu 76% de a avea obezitate.

Studiile prospective de cohortă au arătat că, pentru aportul mai mare de băuturi îndulcite artificial, a existat o creștere cu 23% a riscului de diabet de tip 2. Dacă îndulcitorii artificiali au fost consumați ca produs de masă (pe care consumatorul l-a adăugat la alimente și băuturi), a existat o creștere cu 34% a riscului de diabet.

La persoanele cu diabet zaharat, îndulcitorii artificiali nu au îmbunătățit sau înrăutățit niciun indicator clinic utilizat pentru a le monitoriza diabetul, cum ar fi zahărul din sânge sau nivelul de insulină.

Aportul mai mare de îndulcitori artificiali a fost asociat cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și deces în studiile observaționale prospective pe termen lung care au urmărit participanții pe o perioadă medie de 13 ani.

Dar îndulcitorii artificiali nu au fost asociați cu diferențe în ratele generale de cancer sau cu moartea prematură din cauza cancerului.

Per total, în timp ce studiile controlate randomizate au sugerat o scădere în greutate puțin mai mare la persoanele care au folosit îndulcitori artificiali, studiile observaționale au descoperit că acest grup tinde să aibă un risc crescut de obezitate și rezultate mai slabe în ceea ce privește sănătatea.

Critici la adresa OMS

Declarația OMS conform căreia îndulcitorii artificiali nu ajută la controlul greutății a condus la unele critici, deoarece studiile controlate randomizate au arătat un anumit beneficiu, deși mic, pentru pierderea în greutate adus de utilizarea îndulcitorilor artificiali.

Cu toate acestea, OMS afirmă clar că recomandarea sa se bazează pe mai multe proiecte de cercetare, nu doar pe studii controlate randomizate.

În plus, OMS a evaluat calitatea studiilor din analiză ca fiind de „certitudine scăzută sau foarte scăzută”.

Declarația OMS nu sugerează că îndulcitorii artificiali sunt nesiguri sau că ar trebui interziși. Analiza științifică a OMS nu a vizat probleme chimice sau de siguranță.

Revenim la zahăr?

Ar trebui atunci să ne întoarcem la zahăr? Raspunsul este nu.

În 2015, OMS a publicat recomandări privind aportul de zahăr adăugat pentru a reduce riscul de exces de greutate și obezitate. Zaharurile adăugate se găsesc în alimentele și băuturile procesate și ultraprocesate, cum ar fi băuturile răcoritoare, băuturile cu fructe, băuturile pentru sport, ciocolata și produsele de cofetărie, iaurtul aromat și batoanele de musli.

Organizația le-a recomandat oamenilor să nu consume mai mult de 10% din consumul total de energie, adică aproximativ 50 de grame (zece lingurițe), de zahăr pe zi pentru un adult mediu care are nevoie de 8.700 de kilojouli pe zi.

Recomandarea OMS este în conformitate cu Ghidurile de Dietă Australiene, care recomandă nu mai mult de trei porții de alimente discreționare pe zi, dacă aveți nevoie de energie suplimentară. Cu toate acestea, cel mai bine este să obțineți energie suplimentară din grupurile de alimente de bază (cereale, legume, fructe, lactate și grup de proteine), mai degrabă decât din alimente discreționare.

Ce putem bea?

Deci dacă nici zahărul și nici îndulcitorii artificiali nu ajută la scăderea în greutate, ce puteți bea?

Iată unele opțiuni: apă, kombucha fără zahăr adăugat, ceai sau cafea. Sifonul și apa minerală aromate cu o cantitate mică din sucul preferat de fructe pot fi înlocuitori buni.

Laptele este și el o opțiune bună, atât timp cât nu ajungeți la o supradoză.

Vă recomandăm să citiți și:

Bebeluși cu trei părinți s-au născut în Marea Britanie. Cum a fost posibil?

Un mod de a activa celulele latente din retină ar putea reda vederea

Inteligența Artificială identifică medicamente anti-îmbătrânire care vizează celule „zombi”

Mii de virusuri, majoritatea necunoscute, au fost găsite în excrementele bebelușilor