„Fântâna tinereții” la șoareci, deblocată cu celule stem modificate genetic

În domeniul în continuă evoluție al științei și medicinei, descoperirile inovatoare au puterea de a remodela înțelegerea vieții și de a deschide noi posibilități pentru îmbunătățirea sănătății umane. O astfel de descoperire, „fântâna tinereții” la șoareci, făcută recent de cercetătorii taiwanezi, a captat atenția comunității științifice și a aprins speranța pentru un viitor mai bun.

Descoperirile de această natură sunt cruciale, deoarece deschid calea pentru progrese care pot transforma asistența medicală, oferindu-ne instrumentele pentru a lupta împotriva bolilor legate de vârstă și pentru a dezvălui secretele longevității.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

Echipa de cercetare de la Universitatea de Medicină Taipei (Taiwan) și-a concentrat atenția asupra unei gene care, atunci când a fost modificată, a prezentat efecte uluitoare asupra longevității și sănătății șoarecilor. Prin modificare genetică, echipa a întinerit celulele șoarecilor, întârziind efectiv deteriorarea dependentă de vârstă a memoriei și a inimii lor.

A fost deblocată „fântâna tinereții” la șoareci. Care sunt rezultatele?

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, studiul a arătat că șoarecii de două luni erau aproximativ echivalenți cu oamenii de 18 ani. Asta înseamnă că, deblocând „fântâna tinereții” la șoareci, nu numai că aceștia au avut o durată de viață mai lungă, dar și s-au menținut tineri pentru mai mult timp.

Cercetătorul Che-Kun James Shen, de la Universitatea de Medicină Taipei, și-a exprimat uimirea față de rezultate, afirmând că „a fost o mare surpriză. Până acum, nu am găsit niciun efect secundar negativ”. Acesta este un aspect important al descoperirii, deoarece sugerează că alterarea genetică este sigură și ar putea fi utilizată la oameni fără consecințe adverse.

Prelungește durata de viață și îmbunătățește calitatea vieții

Pentru a explora în continuare implicațiile descoperirilor, cercetătorii de la Academia Sinica (Taiwan) au efectuat un experiment în care șoarecii nemodificați au fost injectați cu sânge de la șoarecii modificați genetic. Rezultatele au fost remarcabile. Șoarecii care au primit proteina modificată au trăit, în medie, cu cinci luni mai mult, o creștere de aproximativ 20% în comparație cu omologii lor nemodificați, scrie Interesting Engineering.

Nu numai că acești șoareci au trăit mai mult, dar s-au bucurat și de o sănătate generală mai bună. Performanța lor fizică și mintală a început să scadă mai târziu decât cea a șoarecilor nemodificați. Acest lucru sugerează că modificarea genetică prelungește durata de viață și îmbunătățește calitatea vieții pe o perioadă prelungită.

Gena responsabilă, prezentă și la oameni

Interesant este că toți oamenii poartă deja gena în cauză, cunoscută sub numele de KLF1, care reglează producția de noi celule roșii din sânge. Această revelație adaugă noi posibilități cercetării, deoarece această modificare genetică ar putea fi aplicată oamenilor cu relativă ușurință.

În plus, șoarecii care au primit gena KLF1 mutantă printr-un singur transplant de celule de măduvă osoasă au arătat capacități anti-cancer semnificativ mai mari. Aceștia au prezentat o creștere tumorală redusă și o incidență mai mică a cancerului spontan față de șoarecii nemodificați. Această rezistență remarcabilă la cancer nu a fost dependentă de vârstă, sex sau fundal genetic.

Deși aceste constatări încă așteaptă o evaluare inter pares, ele oferă o speranță extraordinară pentru progresele medicale viitoare. Potențialul de a prelungi durata de viață umană și de a îmbunătăți rezultatele tratamentului anti-cancer este incredibil de promițător.

Vă recomandăm să citiți și:

Bebeluși cu trei părinți s-au născut în Marea Britanie. Cum a fost posibil?

Un mod de a activa celulele latente din retină ar putea reda vederea

Inteligența Artificială identifică medicamente anti-îmbătrânire care vizează celule „zombi”

Mii de virusuri, majoritatea necunoscute, au fost găsite în excrementele bebelușilor