„Demolarea stelară”, un nou mod de a distruge o stea

În timp ce căutau originile unei puternice explozii de raze gamma (GRB), o echipă internațională de astrofizicieni ar fi dat peste o nouă modalitate de a distruge o stea.

Deși majoritatea exploziilor de raze gamma provin din explozia unor stele masive sau din fuziuni de stele neutronice, cercetătorii au ajuns la concluzia că GRB 191019A a provenit, în schimb, din coliziunea unor stele sau a unor rămășițe stelare în mediul aglomerat din jurul unei găuri negre supermasive din centrul unei galaxii vechi.

• O coliziune galactică la 465 de milioane de ani-lumină depărtare de Pământ, observată cu Telescopul Webb
• O echipă de cercetători a găsit mai multe găuri negre decât s-ar fi așteptat în Universul…

Mediul indică o modalitate mult timp teoretizată – dar niciodată văzută până acum – de „a demola” o stea și de a genera o explozie de raze gamma

„Cel puțin o ciudățenie ce aruncă totul în aer”

Studiul va fi publicat în revista Nature Astronomy. Condusă de Universitatea Radboud din Olanda, echipa de cercetare a inclus astronomi de la Universitatea Northwestern.

„Pentru fiecare sută de evenimente ce se încadrează în schema tradițională de clasificare a exploziilor de raze gamma, există cel puțin o ciudățenie ce aruncă totul în aer”, a declarat Wen-fai Fong, astrofizician și co-autor al studiului de la Northwestern.

„Cu toate acestea, aceste ciudățenii sunt cele care ne spun cel mai mult despre diversitatea spectaculoasă a exploziilor de care este capabil Universul.”

O nouă modalitate de a distruge o stea

„Descoperirea acestor fenomene extraordinare în cadrul sistemelor stelare dense, în special a celor care înconjoară găuri negre supermasive din miezul galaxiilor, este incontestabil de uimitoare”, a declarat astrofizicianul de la Northwestern și co-autor al studiului, Giacomo Fragione.

„Această descoperire remarcabilă ne oferă o privire asupra dinamicii complicate care acționează în aceste medii cosmice, stabilindu-le ca fabrici de evenimente care, altfel, ar fi considerate imposibile.”

Fong este profesor asistent de fizică și astronomie la Colegiul Weinberg de Arte și Științe al Northwestern și membru al Centrului pentru Explorări și Cercetări Interdisciplinare în Astrofizică (CIERA).

Fragione este profesor asistent de cercetare în cadrul CIERA. Printre ceilalți co-autori de la Northwestern se numără Anya Nugent și Jillian Rastmembri, doctoranzi în astronomie și membri ai grupului de cercetare al lui Fong, scrie EurekAlert.

Fenomene extraordinare în cadrul sistemelor stelare

Majoritatea stelelor mor, în funcție de masa lor, într-unul din cele trei moduri previzibile. Atunci când stelele cu masă relativ mică, precum Soarele, ajung la o vârstă înaintată, își pierd straturile exterioare, dispărând în cele din urmă pentru a deveni stele pitice albe.

Pe de altă parte, stelele masive ard mai puternic și explodează mai repede în explozii cataclismice de supernove, creând obiecte ultra-dense precum stelele neutronice și găurile negre.

Al treilea scenariu apare atunci când două astfel de rămășițe stelare formează un sistem binar și, în cele din urmă, se ciocnesc. Dar noul studiu descoperă că ar putea exista o a patra opțiune.

„Rezultatele noastre arată că stelele își pot găsi sfârșitul în unele dintre cele mai dense regiuni ale Universului, acolo unde pot fi împinse să se ciocnească”, a declarat autorul principal Andrew Levan, astronom la Universitatea Radboud.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Tot ce trebuie să știi despre reușita astronomilor din Bârlad. Au observat, în premieră pentru România, o nova rapidă într-o altă galaxie

Premieră astronomică în România: Cercetătorii din Bârlad au observat o novă extragalactică

Astronomii au crezut că o stea se îndreaptă spre Pământ, dar au descoperit altceva la scurt timp

Astronomii au găsit o stea care devine „diamant cosmic” la 104 ani-lumină depărtare de Pământ