Astronomii au găsit o stea care devine „diamant cosmic” la 104 ani-lumină depărtare de Pământ

Astronomii au descoperit o stea care trece prin procesul de cristalizare „chiar în curtea noastră cosmică”, o pitică albă alcătuită în mare parte din carbon și oxigen metalic, aflată la doar 104 ani-lumină depărtare de Pământ.

Profilul stelei sugerează că centrul său devine „un diamant cosmic dens”, alcătuită din carbon și oxigen cristalizat.

• Test de cultură generală. Cât timp ar dura să zbori în jurul lumii?
• Chiar și 10 minute de exerciții fizice ar putea combate cancerul, relevă un studiu

Descoperirea a fost explicată într-un studiu publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Totul este sortit schimbării în Univers. Fiecare stea va rămâne într-o bună zi fără combustibilul prețios pentru lumina sa și va evolua într-un obiect cu totul nou.

Ce se întâmplă atunci când stelele rămân fără combustibil?

Pentru majoritatea stelelor – cele care au o masă mai mică de 8 ori decât cea a Soarelui, inclusiv Soarele – acel obiect nou este o stea pitică albă.

Atunci când rămâne fără combustibil, învelișul exterior al stelei este aruncat în spațiul din jur, iar miezul rămas, nemaifiind susținut de presiunea provenită de la fuziune, se va prăbuși într-un obiect ultradens, aproximativ cât Pământul (sau chiar Luna), însă cu o masă cât 1,4 Sori.

Materia din stelele pitice albe este extrem de comprimată, însă nu se prăbușește pe deplin datorită presiunii degenerative a electronilor. Doi electroni nu pot avea stări identice, astfel că pitica albă devine și mai densă, așa cum se întâmplă în cazul unei stele neutronice sau găuri negre.

Universul are o vechime de „doar” 13,8 miliarde de ani

Stelele pitice albe au o lumină slabă, însă continuă să strălucească datorită căldurii reziduale. În timp, piticele albe se răcesc și sunt așteptate să evolueze în obiecte numite stele pitice negre, atunci când își pierd toată căldura și devin o bucată rece de carbon cristalizat.

Cercetările sugerează că acest proces durează mult timp, în jur de un cvadrilion de ani (adică un milion de miliarde de ani); având în vedere că Universul are o vechime de „doar” 13,8 miliarde de ani, oamenii de știință nu-și fac speranțe că vor găsi un astfel de obiect prea curând.

Ce putem face este să identificăm indicii ale cristalizării în miezul piticelor albe pe care le vedem în jurul nostru.

Fenomenul observat în culoarea și strălucirea unei stele

În timpul cristalizării, atomii de carbon și oxigen din interior nu se mai mișcă liber și nu mai formează legături, și nici nu se mai aranjează în rețele de cristal. Energia este eliberată în timpul acestui proces, fiind disipată sub formă de căldură.

Asta produce un tip de platou sau încetinire a răcirii, fenomen care poate fi observat în culoarea și strălucirea unei stele; mai mult, steaua pare mai tânără decât este cu adevărat.

Astfel încât să afli luminozitatea unei stele, trebuie să știi cu precizie distanța la care se află, ceva devenit mult mai posibil în ultimii ani mulțumită cartografierii stelare efectuate de misiunea Gaia. Asta înseamnă că acum putem identifica piticele albe în proces de cristalizare cu mai multă încredere.

O pitică albă trece prin procesul de cristalizare

Oamenii de știință care au folosit datele obținute de Gaia au căutat mai multe sisteme stelare și au descoperit că o stea pitică albă recent descoperită era legată gravitațional de ceea ce era considerat a fi un sistem de trei stele, numit HD 190412.

Descoperirea piticei albe, numite acum HD 190412 C, a făcut din sistemul stelar triplu unul cvadruplu. Proprietățile sale sugerează că trece prin procesul de cristalizare.

Sistemul stelar are o vârstă de aproximativ 7,3 miliarde de ani

Nu este cert dacă pitica albă este sau nu diamant; densitatea piticelor albe este de peste 1 milion de kilograme per metru cub, în timp ce densitatea diamantelor este de aproape 3.500 kilograme per metru cub.

Sistemul are o vârstă de aproximativ 7,3 miliarde de ani, iar vârsta piticei albe pare să fie de aproximativ 4,2 miliarde de ani. Diferența de 3,1 miliarde de ani sugerează că rata de cristalizare a încetinit răcirea piticei albe cu aproximativ 1 miliard de ani, au transmis cercetătorii, citați de Science Alert.

„Descoperirea sistemului HD 190412 a deschis o nouă cale pentru înțelegerea cristalizării piticelor albe”, au concluzionat oamenii de știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cea mai strălucitoare explozie cosmică din toate timpurile este chiar mai ciudată decât s-a crezut inițial

„O minge de foc de 100 de ori mai mare decât Sistemul Solar” este cea mai puternică explozie cosmică observată vreodată

Un obiect cosmic de 10 milioane de ori mai luminos decât Soarele sfidează legile fizicii

Două găuri negre au apărut de nicăieri chiar în „curtea cosmică” a Pământului