Nopțile nedormite ar putea avea efect antidepresiv pentru unii oameni

Un studiu condus de Perelman School of Medicine din cadrul Universității din Pennsylvania (SUA) a investigat un fenomen aparent contradictoriu: o noapte de privare totală de somn duce la îmbunătățirea stării de spirit la pacienții cu tulburări depresive.

Într-o lucrare publicată în PNAS, echipa de cercetare a cartografiat activitatea regiunilor creierului pentru a vedea de ce unii oameni au beneficii de sănătate de pe urma unui obicei altminteri nesănătos.

• JWST a descoperit o galaxie spirală asemănătoare Căii Lactee acolo unde nu ar trebui să existe
• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert

Studiul constată că o noapte de privare totală de somn a îmbunătățit conectivitatea amigdalei la cortexul cingular anterior, ceea ce s-a corelat cu o stare de spirit mai bună la unele persoane sănătoase și deprimate.

Experimentul arată că lipsa somnului poate avea și efecte bune

În experimentele de privare de somn efectuate atât pe indivizi sănătoși, cât și pe pacienți cu tulburare depresivă majoră, împreună cu 16 persoane de control cărora li s-a permis să doarmă neîntrerupt, cercetătorii au explorat efectele privării totale de somn (TSD) asupra stării de spirit și a rețelelor de conectivitate funcționale.

Experimentele au fost efectuate în laboratorul Clinical Translational Research Center de la Spitalul Universității din Pennsylvania timp de cinci zile consecutive. Toți participanții au avut parte de trei sesiuni de scanare rs-RMNf. A fost realizat un total de 210 imagini RMNf per participant.

Participanții au fost supuși la trei sesiuni de scanare RMNf în stare de repaus pe parcursul celor cinci zile. Prima scanare a fost făcută după o noapte normală de somn, în dimineața celei de-a doua zi, ca punct de referință. În grupurile cu TSD, participanții au avut parte de a doua sesiune de scanare în dimineața celei de-a treia zi, după ce nu au dormit, scrie Medical Xpress.

Apoi participanților li s-a permis să aibă două nopți de somn odihnitor și au avut ultima sesiune de scanare în dimineața celei de-a cincea zi. Toți participanții au completat o versiune prescurtată, cu 37 de întrebări, a chestionarului Profile of Mood States la fiecare două ore, începând cu a doua zi și până în cea de-a cincea.

Ce poate face o noapte de privare totală de somn pentru creier?

După cum era de așteptat, majoritatea participanților au arătat o stare de spirit înrăutățită imediat după ce au pierdut o noapte de somn. Treisprezece din 30 (43%) de participanți cu depresie au experimentat îmbunătățiri ale dispoziției, iar restul de 17 participanți au experimentat o înrăutățire a dispoziției sau nicio schimbare după o noapte de TSD.

După o noapte de somn odihnitor, 20 de participanți cu tulburare depresivă majoră au experimentat o îmbunătățire a dispoziției, iar ceilalți participanți au experimentat o înrăutățire a dispoziției sau nicio schimbare.

Conexiunea dintre amigdală și cortexul cingular anterior a crescut semnificativ la pacienții cu dispoziție îmbunătățită, dar mai puțin la cei cu dispoziție neîmbunătățită. Amigdala este nucleul răspunsului de „luptă sau fugi”, procesând stimulii înfricoșători sau amenințători și semnalând către alte părți ale creierului pentru a primi un răspuns de acțiune.

Regiunea cerebrală a cortexului cingular anterior (ACC) este legată atât de sistemul limbic „emoțional”, cât și de cortexul prefrontal „cognitiv”. Printre altele, are un rol semnificativ în capacitatea de a controla și de a gestiona stările emoționale sau de a influența reglarea.

Un nou posibil tratament pentru persoanele care suferă de depresie

Descoperirile sugerează că conectivitatea rețelei amigdală-ACC poate reflecta rezistența neuronală la tulburările de dispoziție după pierderea somnului și, prin urmare, poate fi o țintă potențială pentru intervențiile antidepresive.

Potrivit cercetătorilor, o potențială explicație pentru diferențele individuale în influența TSD poate rezida în durata somnului cu mișcarea rapidă a ochilor (REM).

Depresia majoră a fost asociată anterior cu anomalii ale somnului REM. Excesul de somn REM ar diminua noradrenalina, ducând la scăderea legării de receptorul ɑ-2 din lobii frontali mediali alcătuiți din ACC și cortexul prefrontal medial. Absența somnului REM dată de o noapte de privare totală de somn le poate oferi unor participanți o pauză pentru a îmbunătăți controlul de sus în jos al amigdalei, rezultând un efect antidepresiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Un medicament descoperit și creat de Inteligența Artificială, testat în premieră pe oameni

Cel puțin una din zece mămici spune că nu și-a iubit bebelușul de la început

Cât de important este VO2, indicatorul care ne arată cât de bine folosim oxigenul

Un nou studiu a confirmat! Nasul mare înseamnă și un penis mare