Criza climatică reprezintă cel mai mare risc pentru persoanele cu boli respiratorii, avertizează experții

Criza climatică ar putea prezenta cele mai mari riscuri pentru persoanele cu boli respiratorii, temperaturile ridicate și schimbarea modelelor meteorologice exacerbând problemele de sănătate pulmonară, au declarat experții.

Experții în probleme respiratorii au cerut Uniunii Europene să reducă limitele de reglementare pentru poluarea aerului, în conformitate cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Într-un editorial publicat în European Respiratory Journal, aceștia au declarat că „trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta la ameliorarea suferinței pacienților.”

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Aceștia au adăugat că impactul urgenței climatice asupra sănătății umane a devenit interconectat și este acum „ireversibil”. O creștere a polenului și a altor alergeni, precum și a incendiilor de pădure, a furtunilor de praf și a traficului bazat pe combustibili fosili, toate acestea agravează afecțiunile respiratorii existente sau pot crea altele noi, au scris autorii în lucrare.

Se estimează că poluarea atmosferică a ucis 6,7 milioane de persoane la nivel mondial în 2019 și 373.000 în Europa, gazele cu efect de seră și poluarea atmosferică împărtășind multe dintre aceleași surse.

„Impactul urgenței climatice este acum ireversibil”

„Schimbările climatice afectează sănătatea tuturor, dar se poate spune că pacienții cu afecțiuni respiratorii sunt printre cei mai vulnerabili”, a declarat Zorana Jovanovic Andersen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Copenhaga și unul dintre autorii raportului. „Aceștia sunt oameni care se confruntă deja cu dificultăți de respirație și sunt mult mai sensibili la schimbările noastre climatice. Simptomele lor se vor înrăutăți, iar pentru unii acest lucru va fi fatal.”

Copiii sunt mai afectați de criza climatică și de poluarea aerului deoarece plămânii lor sunt încă în curs de dezvoltare, respiră mai repede și inhalează de două până la trei ori mai mult aer decât adulții, petrecând mai mult timp în aer liber.

Expunerea la poluarea aerului la începutul vieții ar putea face mai probabil ca oamenii să dezvolte mai târziu boli pulmonare cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică sau bronșita din cauza fumatului, au spus autorii.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și oprirea încălzirii în continuare a planetei ar duce la ,,beneficii substanțial mai mari și mai imediate”, au scris autorii, deoarece sănătatea oamenilor s-ar îmbunătăți rapid pe măsură ce aerul ar deveni mai curat.

Copiii sunt mai afectați de criza climatică și de poluarea aerului

Rapoartele recente ale OMS au afirmat că reducerea emisiilor ar duce la o mai bună calitate a aerului, prin urmare reglementarea poluării aerului ar trebui să fie „în centrul” oricărei strategii climatice, au scris autorii. În numele Societății Europene de Pneumologie, care reprezintă peste 30.000 de specialiști în pneumologie din 160 de țări, autorii doresc ca UE să își alinieze standardele de calitate a aerului la cele ale OMS.

Limitele UE sunt de 25 micrograme pe metru cub pentru particulele fine (PM2,5) și de 40 micrograme pe metru cub pentru dioxidul de azot, în comparație cu cele ale OMS de cinci micrograme pe metru cub pentru PM2,5 și de 10 micrograme pe metru cub pentru dioxidul de azot.

Guvernul britanic a stabilit un obiectiv de 10 micrograme pe metru cub pentru PM2,5 până în 2040, susținând că este imposibil să se alinieze la orientările OMS din cauza emisiilor care suflă peste Canalul Mânecii și din cauza transportului maritim, scrie The Guardian.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Pământul va rămâne fără oxigen înainte să aibă loc schimbări climatice extreme

Schimbări climatice. Topul celor mai mari poluatori din lume

Mormanele de gunoi antic arată cum Imperiul Bizantin era afectat de boli şi schimbări climatice

Oceanele lumii și-au schimbat culoarea din cauza schimbărilor climatice