Copiii care beau sucuri cafeinizate, mai predispuși să consume alcool în anul următor

Copiii care beau sucuri cafeinizate sunt mai predispuși să consume alcool, sugerează un nou studiu.

Într-un studiu ce a implicat peste 2.000 de copii americani cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, copiii care consumă sucuri cafeinizate sunt mai predispuși să consume alcool; acest risc este de până la de două ori mai crescut.

• Inteligența implică o coordonare a întregului creier, dezvăluie un studiu
• Durerea cronică schimbă modul în care creierul percepe sunetele, indică un studiu

Publicate în revista Substance Use & Misuse, rezultatele mai arată și că cei care consumă zilnic sucuri cafeinizate sunt mai impulsivi și au o memorie de lucru mai slabă. Descoperirile au mai luat în calcul istoricul familiei de consum de droguri și educația slabă a părinților.

Deși asocierile puternice dintre consumul de sucuri cafeinizate și consumul ulterior de diferite substanțe a fost bine documentat la adolescenți și adulți, acest studiu este primul care confirmă asocierea la copii. La adolescenți, studiile anterioare au arătat că consumul regulat de băuturi energizante are șanse de cinci ori mai mari de a aduce la consum de alcool sau canabis într-unul sau doi ani.

Această lucrare a folosit date din Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study, marele studiu longitudinal al dezvoltării creierului și sănătății copiilor din Statele Unite.

Copiii care consumă sucuri cafeinizate au de două ori mai multe șanse de a consuma alcool în viitor

Echipa de experți și-a propus nu numai să vadă dacă există o legătură între consumul de alcool și consumul de suc cu cofeină la copiii mai mici, dar și să înțeleagă mai bine relația dintre consumul de băutură și factorii de risc bine cunoscuți ai tulburării legate de consumul de substanțe, cum ar fi memoria de lucru redusă (de exemplu, memorarea timp de câteva minute a unei scurte secvențe de numere) și impulsivitate crescută, scrie EurekAlert.

Pentru a testa aceste funcții cognitive, copiilor li s-a dat o serie de sarcini de făcut în timp ce activitatea lor cerebrală era înregistrată. De exemplu, într-o sarcină, participanții a trebuit să determine dacă un obiect care le-a fost prezentat era același cu cel arătat în cele două încercări precedente.

Rezultatele au arătat că atât impulsivitatea ridicată, cât și memoria de lucru scăzută au fost asociate semnificativ cu consumul zilnic de suc cu cofeină. Interesant este că copiii care au băut în mod regulat suc cu cofeină au prezentat, de asemenea, o activitate cerebrală distinctă în comparație cu colegii lor care nu au consumat.

Ce se întâmplă în creierul celor care consumă băuturi cu cofeină?

De exemplu, atunci când efectuează sarcina de control al impulsurilor, consumatorii zilnici au arătat o activitate mai scăzută într-o regiune a creierului numită cortexul cingulat anterior (ACC). Activitatea redusă în ACC este frecvent observată la copiii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) și la persoanele cu tulburări de consum de substanțe.

În testul memoriei de lucru, băutorii zilnici au arătat mai puțină activare într-o regiune a creierului numită gyrus frontal inferior (IFG), care este o parte a lobului frontal. Studiile anterioare au arătat că activarea redusă în cortexul frontal este legată de capacitatea mai scăzută a memoriei de lucru.

La un loc, aceste descoperiri sugerează o asociere puternică între consumul zilnic de suc și memoria de lucru scăzută și impulsivitatea ridicată, care sunt ele însele recunoscute drept factori de risc pentru tulburările legate de consumul de substanțe.

De ce copiii care consumă sucuri cafeinizate sunt mai predispuși la consumul de alcool?

„Descoperirile noastre sugerează că consumul zilnic de sucuri cafeinizate la copii este un predictor al consumului de substanțe în viitorul apropiat. O posibilă explicație este că substanțele din aceste băuturi (cofeină și zahăr) ar putea induce un efect toxicologic asupra creierului, făcând individul mai sensibil la efectele ale drogurilor mai dure, precum alcoolul”, spune Mina Kwon, de la Universitatea Națională din Seoul (Coreea de Sud).

Aceasta este cunoscută sub numele de „ipoteza porții de intrare”, dar este posibilă și o teorie alternativă, cunoscută sub numele de „ipoteza răspunderii comune”.

Ideea din spatele acestei teorii este că copiii care sunt în mod natural mai puțin capabili să-și regleze impulsurile au mai multe șanse să caute și să încerce substanțe precum cofeina la o vârstă fragedă. Apoi, pe măsură ce îmbătrânesc și devine mai ușor să acceseze substanțele ilicite, ei pot evolua către droguri mai dure, cum ar fi alcoolul.

„Este vital să se elaboreze recomandări bazate pe dovezi pentru consumul de suc cu cofeină la minori. Nu există un consens cu privire la o doză sigură de cofeină la copii, iar unii copii ar putea fi mai vulnerabili decât alții la efectele adverse asociate cu consumul frecvent de cofeină”, a spus prof. Woo-Young Ahn.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Din ce sunt făcute unghiile și părul?

O noapte nedormită poate combate depresia, susține un studiu

Test de cultură generală. Cum se numește cea mai mare parte din creierul uman?

Condimentul wasabi îmbunătățește abilitățile cognitive la oamenii în vârstă