Plouă cu diamante în Univers! Fenomenul este mai obișnuit decât s-a crezut

Diamantele de pe Pământ sunt destul de rare. Însă pe planetele gigantice de gheață precum Uranus și Neptun, ploaia cu diamante este un fenomen obișnuit.

Acum, experimente de laborator sugerează că ploaia cu diamante apare la temperaturi și presiuni mai scăzute decât s-a crezut anterior, ceea ce face ca acest fenomen să fie mai comun nu doar în Sistemul Solar, ci și în alte locuri din Univers. De asemenea, fenomenul ar putea avea un rol în influențarea câmpurilor magnetice ale acestor planete.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Nu putem călători în straturile profunde ale atmosferei unde se formează diamantele, dar putem reproduce condiții similare în laborator. Utilizând o nicovală de diamant, cercetătorii au supus un film realizat din polistiren la o presiune incredibilă. Ulterior, au lovit filmul cu raze X de înaltă energie care au încălzit mostra la peste 2.200 de grade Celsius, iar diamantele au început să se formeze.

Ploaia cu diamante, un fenomen comun în Univers

Echipa a fost, de asemenea, capabilă să efectueze experimente pe perioade de timp mai lungi și să investigheze cum reacționează compușii de carbon în prezența oxigenului. Au observat că este posibil să se creeze aceste diamante la temperaturi și presiuni mai scăzute, ceea ce înseamnă că acestea petrec mai mult timp în atmosfera planetei înainte de a cădea mai adânc în interiorul acesteia, scrie IFL Science.

Și nu este vorba doar despre precipitații. Câmpurile magnetice ale lui Uranus și Neptun nu sunt simetrice precum cel al Pământului și se crede că sunt create de straturi conductive adânc în interiorul planetei. Prezența diamantelor care cad prin aceste straturi, purtând gaze și gheață pe măsură ce coboară, ar putea să le agite, creând curenți și, eventual, conducând câmpurile magnetice.

„’Ploaia de diamante’ pe planetele gazoase prezintă o enigmă intrigantă pentru noi. Oferă o sursă internă de încălzire și transportă carbonul mai adânc în interiorul planetei, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra proprietăților și compoziției. Ar putea iniția mișcări în interiorul gheții conductive găsite pe aceste planete, influențând generarea câmpurilor magnetice”, a declarat Mungo Frost, autor principal și cercetător la SLAC.

Ce putem învăța studiind ploile de diamante?

Deoarece studiul arată că sunt necesare temperaturi și presiuni mai scăzute pentru a crea aceste ploi de diamante, înseamnă că planetele mai mici, așa-numitele mini-Neptuni, probabil că vor avea și ele ploi de diamante. Înțelegerea vecinilor noștri gigantici de gheață prin observații directe și de laborator oferă noi oportunități pentru înțelegerea numeroaselor lumi aflate dincolo de sistemul nostru solar.

„Această descoperire revoluționară nu doar adâncește cunoștințele noastre despre planetele gazoase din vecinătate, ci are și implicații pentru înțelegerea proceselor similare în exoplanetele aflate dincolo de sistemul nostru solar”, a spus Siegfried Glenzer, directorul diviziei High Energy Density a SLAC.

Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Stelele antice fabricau elemente mai grele decât orice alt element din tabelul periodic

„Spițele” lui Saturn au revenit, iar Telescopul Hubble a reușit să le fotografieze

Unele stele ar putea avea găuri negre la interior, crede un astrofizician

Telescopul Webb a surprins într-o fotografie extraordinară curbarea spațiului cosmic