Astronomii au găsit „ceva nemaivăzut până acum” pe suprafața unei stele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când o stea precum Soarele nostru ajunge la finalul vieții, obiectul cosmic poate „înghiți” planetele și asteroizii din jur.

Acum, cu ajutorul instrumentului Very Large Telescope (VLT) de la Observatorul European de Sud (ESO) din Chile, cercetătorii au descoperit o semnătură unică de la acest proces pentru prima dată: o cicatrice pe suprafața unei planete pitice albe. Rezultatele au fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

• Lumina albastră nu (mai) este principalul vinovat pentru insomnie
• Variabilitatea ritmului cardiac, tot mai urmărit de oameni, pentru a evalua stresul, sănătatea și îmbătrânirea

„Este cunoscut faptul că unele pitice albe – stele aflate în ultima etapă a evoluției stelare – canibalizează bucăți din sistemele lor planetare. Acum, noi am descoperit că și câmpul magnetic al stelei joacă un rol-cheie în acest proces, drept rezultat apare o cicatrice pe suprafața piticei albe”, a spus Stefano Bagnulo, astronom la Observatorul și Planetariul Armagh din Irlanda de Nord, Regatul Unit și autor coordonator al studiului.

O rămășiță stelară de dimensiunea Pământului

Cicatricea observată de echipă este o concentrație de metale de pe suprafața piticei albe WD 0816-310, o rămășiță stelară de dimensiunea Pământului, dar mai masivă decât Soarele nostru.

„Am demonstrat că aceste metale își au originea dintr-un fragment planetar la fel de mare sau posibil mai mare decât Vesta, al doilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar”, a explicat Jay Farihi, profesor la University College London și unul dintre autorii studiului.

Cum a apărut o cicatrice de metal pe suprafața unei stele?

Observațiile au dezvăluit indicii și despre modul în care cicatricea a apărut pe suprafața stelei. Echipa a observat că forța metalelor s-a schimbat odată cu rotația stelei, ceea ce sugerează că metalele sunt concentrate într-o zonă specifică de pe suprafața piticei albe, ci nu răspândite. Cercetătorii au mai aflat că cicatricea de metal este situată la unul dintre polii magnetici ai stelei. Astfel, aceste indicii sugerează că metalele sunt împinse înspre stea de către câmpul magnetic, iar așa a apărut cicatricea.

„În mod surprinzător, materialul nu a fost răspândit în mod egal peste suprafața stelei, așa cum prezice teoria. În schimb, cicatricea este un petec concentrat de material planetar, ținut la un loc de același câmp magnetic. Așa ceva nu a mai fost văzut până acum”, a spus un alt autor al studiului, John Landstreet, profesor la Universitatea de Vest din Canada, potrivit unui comunicat ESO remis DESCOPERĂ.ro.

„ESO are o combinație unică de capabilități”

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a folosit instrumentul FORS2 de la bordul VLT care le-a permis să detecteze o cicatrice de metal și să facă legătura între aceasta și câmpul magnetic al stelei.

„ESO are o combinație unică de capabilități necesare pentru a observa obiecte slab luminate cum ar fi piticele albe și pentru a măsura câmpurile magnetice stelare”, a adăugat Stefano Bagnulo, astronom la Observatorul și Planetariul Armagh din Irlanda de Nord, Regatul Unit și autor coordonator al studiului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Astronomii au găsit „cel mai strălucitor obiect din Universul cunoscut”

A fost găsită veriga lipsă! Astronomii au văzut în timp real ce s-a întâmplat după moartea unei stele

Very Large Telescope de la ESO a ajutat astronomii să descopere o Cruce Einstein

Un „șarpe cosmic” într-o creșă stelară, surprins în noi imagini de la Observatorul European de Sud