Grădinile botanice sunt „cele mai eficiente” spații verzi pentru orașe

Puține lucruri sunt la fel de liniștitoare într-o zi călduroasă de vară ca o plimbare printr-o grădină botanică frumoasă. În curând, aceasta ar putea deveni mult mai mult.

Pe măsură ce schimbările climatice alimentează creșterea temperaturilor, grădinile botanice s-ar putea dovedi cruciale în temperarea căldurii pe străzile din jurul lor.

• Cum au trecut razele cosmice prin atmosfera Pământului acum 41.000 de ani?
• Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au declanșat mini-cutremure în laborator

O analiză recentă privind efectele de atenuare a căldurii pe care le au spațiile verzi în timpul valurilor de caniculă a constatat că grădinile botanice sunt cele mai eficiente. Echipa de la Centrul Global pentru Cercetarea Aerului Curat (GCCAR) speră că această constatare va ajuta factorii de decizie politică în ceea ce privește planificarea orașelor pentru o lume în curs de încălzire.

Cercetarea, imperioasă pentru autorități

Spații precum Chelsea Physic Garden și Royal Botanic Gardens at Kew din Londra sau Gardens by the Bay din Singapore au redus temperatura aerului pe străzile din jurul lor cu o medie de 5 grade Celsius în timpul valurilor de căldură, notează The Guardian.

Parcurile urbane și zonele umede au un efect similar – chiar și zidurile verzi, copacii de pe străzi și locurile de joacă reduc semnificativ temperaturile.

„Știm de ceva timp că spațiile verzi și apa pot răci orașele. Cu toate acestea, acest studiu ne oferă cea mai cuprinzătoare imagine de până acum. Mai mult, acum putem explica de ce – de la copacii care oferă umbră, până la evaporarea apei care răcește aerul. Întreaga idee a rețelei este de a promova punerea în aplicare a infrastructurii albastre și verzi în mediile urbane”, a declarat directorul GCCAR, profesorul Prashant Kumar, autorul principal al studiului.

Cu cât este mai mare parcul, cu atât mai bine

Însă problema pe care au întâmpinat-o este lipsa unei cercetări sistematice a tipurilor de spații verzi urbane diferite și a impactului acestora asupra mediului înconjurător.

Alți factori din mediul urban au jucat un rol important, dar, în general, analiza a constatat următoarele: cu cât este mai mare parcul, cu atât este mai mare efectul de răcire – cel puțin până la un anumit punct. De asemenea, s-a constatat că orașele pot „debloca” mai multe beneficii prin conectarea spațiilor verzi între ele în „coridoare verzi”.

„Acest lucru îi va ajuta pe urbaniștii din întreaga lume să facă față provocărilor legate de încălzirea globală. Prin punerea în aplicare doar a câtorva dintre măsurile pe care le descriem, orașele pot deveni mai rezistente, iar cetățenii lor pot fi și mai sănătoși și mai fericiți”, a mai explicat Kumar.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Grecia a avut cea mai călduroasă iarnă din istoria măsurătorilor

Val de căldură extremă la Antipozi! Risc crescut de incendii de vegetație

Ultimele 12 luni au fost cele mai călduroase din ultimii 125.000 de ani

O sursă masivă de căldură, găsită îngropată adânc sub suprafața Lunii