Corpul nu vrea de fapt să îmbătrânească, arată prima hartă a mușchilor umani

Cercetătorii de la Wellcome Sanger Institute (Anglia) și Universitatea Sun Yat-sen (China) au descoperit noi populații de celule care ar putea crește înțelegerea motivelor pentru care unele fibre musculare îmbătrânesc mai repede decât altele. Nu doar atât, ei au identificat și mecanisme pe care mușchii le folosesc pentru a combate îmbătrânirea. Rezultatul muncii lor este primul atlas celular al îmbătrânirii mușchilor umani, care arată că corpul nu vrea să îmbătrânească.

Studiul este publicat în Nature Ageing.

Potrivit Veronikăi Kedlian, abordarea lor de studiere a îmbătrânirii musculare, combinând diferite tipuri de secvențiere, a relevat mecanisme celulare anterior necunoscute. De asemenea, evidențiază domenii pentru studii suplimentare.

Cum se modifică mușchii odată cu vârsta?

Datorită tehnicilor de secvențiere a unei singure celule și a unui singur nucleu și a imagisticii foarte avansate, cercetătorii au putut să analizeze mostre de mușchi scheletici umani. Mușchii atașați oaselor au multe scopuri, cum ar fi mișcarea, menținerea posturii corpului, menținerea temperaturii corpului și stocarea nutrienților și expresiile faciale.

De exemplu, sarcopenia este pierderea asociată cu vârsta a masei și funcției musculare scheletice. Cauzele sarcopeniei sunt multifactoriale. Sarcopenia afectează mai mult de 20% dintre persoanele în vârstă și nu există medicamente aprobate, menționează Interesting Engineering.

Au fost colectate mostre de la 17 persoane cu vârste cuprinse între 20 și 75 de ani. Oamenii de știință au comparat rezultatele și au descoperit numeroase procese care stau la baza modificărilor musculare legate de vârstă.

Cercetătorii au descoperit că genele care controlează ribozomii sunt mai puțin active în celulele stem musculare din mostrele vârstnicilor. Ribozomii sunt responsabili pentru producerea proteinelor. Această inactivitate scade capacitatea celulei de a se repara și regenera. De asemenea, populația de celule non-musculare care poate fi găsită în mostre avea o moleculă mai proinflamatorie numită CCL2. Din nefericire, rolul său este de a atrage celulele imunitare în mușchi și cauzează mai multe daune în cadrul deteriorării musculare legate de vârstă.

Corpul nu vrea să îmbătrânească. Ce face pentru a împiedica îmbătrânirea?

Dar oamenii de știință au descoperit și câteva motive de bucurie. Pentru prima dată, au fost descoperite câteva mecanisme compensatorii ale mușchilor care par să compenseze pierderea. Acestea includ, de exemplu, regenerarea crescută a subtipurilor rămase de fibre. De asemenea, au fost identificate populații de nuclei specializați în interiorul fibrelor musculare. Acest lucru ajută la reconstruirea conexiunilor dintre nervi și mușchi scăzute odată cu vârsta. Experimentele pe celulele musculare umane crescute în laborator au confirmat rolul acestor nuclei în funcția musculară. Practic, corpul nu vrea să îmbătrânească.

Profesorul Hongbo Zhang, autorul principal al studiului, a spus că în China, Marea Britanie și alte țări, avem populații care îmbătrânesc. După cum a observat el, înțelegerea procesului de îmbătrânire în sine este limitată. „Acum avem o vedere detaliată asupra modului în care mușchii încearcă să-și mențină funcția cât mai mult posibil, în ciuda efectelor îmbătrânirii”, a explicat el.

Dr. Sarah Teichmann a explicat că, datorită Human Cell Atlas, oamenii de știință obțin detalii de la etapele cele mai timpurii ale dezvoltării umane. „Cu aceste informații despre îmbătrânirea sănătoasă a mușchilor scheletici, cercetătorii din întreaga lume pot explora modalități de combatere a inflamației și chiar mai mult”, a concluzionat ea. Descoperirile precum aceasta au potențialul de a dezvolta strategii terapeutice care să promoveze îmbătrânirea mai sănătoasă pentru generațiile viitoare.

Potrivit unui studiu din 2018, costurile sănătății și asistenței sociale din Regatul Unit cauzate de slăbiciunea musculară sunt de aproximativ 2,5 miliarde de lire sterline. De exemplu, indivizii cu slăbiciune musculară au avut costuri anuale de sănătate și asistență socială care au fost cu 2.707 lire sterline mai mari decât cele ale indivizilor fără astfel de probleme.

Un an mai târziu, un studiu a arătat că costul total estimat al spitalizărilor persoanelor cu sarcopenie a fost de 40,4 miliarde de dolari.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă tehnică ajută Inteligența Artificială să-și dea seama atunci când oamenii mint

Medicamentele pentru ADHD ar putea prelungi viața pacienților

Știința a demonstrat că înjurăturile îți fac bine!

Un rinichi de porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima dată la un om