O nouă cercetare explorează impactul alcoolului asupra inimii

Într-un studiu pe șoareci, ritmurile cardiace anormale care pot apărea după un model de simulare repetată a consumului excesiv de alcool pot fi legate de un vârf al unei proteine de stres găsite în inimă.

Cercetătorii au testat o moleculă de protecție a inimii pentru a reduce creșterea proteinei de stres și ritmurile cardiace neregulate rezultate.

• Toxiinfecțiile alimentare sunt mai periculoase decât credem. Cum ne protejăm?
• Iată ce anume determină dacă nivelul veniturilor crește sau scade!

Primul studiu poate ajuta la explicarea motivului pentru care consumul excesiv de alcool cauzează uneori bătăi neregulate ale inimii și o posibilă modalitate de prevenire a acestora. Al doilea studiu a investigat de ce alcoolul poate avea un impact negativ asupra funcției cardiace la femeile care iau terapie de substituție estrogenică.

Consumul excesiv de alcool este frecvent în întreaga lume. Cercetările recente au constatat, de asemenea, că incidența fibrilației atriale (AFib), cel mai frecvent tip de ritm cardiac neregulat sau aritmie, continuă să crească, potrivit studiului.

„Consumul excesiv de alcool îi trimite chiar și pe cei care nu au nicio afecțiune cardiacă anterioară, la spital cu o inimă accelerată sau care bate anormal”, a declarat Saugat Khanal, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în cadrul departamentului de fiziologie și biologie celulară de la Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Ohio din Columbus, Ohio. „Studiul nostru pe șoareci a explorat mecanismul aritmiei induse de alcool și o posibilă modalitate de a o preveni în viitor”.

„Consumul repetat poate duce la aritmii grave. Aceasta include AFib, care este cel mai frecvent tip de aritmie”. a spus Khanal.

Consumul excesiv de alcool cauzează uneori bătăi neregulate ale inimii

Cercetările anterioare efectuate pe animale de această echipă de cercetare au arătat că aritmiile legate de consumul excesiv de alcool sunt induse de creșterea nivelului unei proteine induse de stres numită JNK2.

Acest lucru poate determina celulele cardiace să gestioneze greșit calciul și să nu funcționeze corect, rezultând în bătăi prea rapide sau neregulate ale inimii. Noul studiu sugerează, pentru prima dată, că molecula Alda-1 poate preveni activarea JNK2 care duce la AFib.

„Abstinența de la alcool poate preveni majoritatea riscurilor AFib asociate alcoolului. Din păcate, în ciuda eforturilor de educare la nivel național, consumul excesiv de alcool în rândul tuturor grupurilor de vârstă continuă să crească. Constatările sugerează că dezvoltarea de noi medicamente, inclusiv Alda-1 și alți inhibitori specifici JNK2, poate fi o strategie anti-AFib eficientă”, a spus Khanal.

Studiul a fost limitat deoarece cercetătorii au folosit un model de șoarece. Deși modelul de șoarece a arătat rezultate promițătoare, este posibil să nu fi surprins pe deplin complexitatea consumului excesiv de alcool la om și consecințele cardiovasculare aferente.

Un factor al disfuncției cardiace

Acest studiu a analizat și dacă mai multe măsuri ale funcției cardiace și ale proteinelor care o reglează diferă în cazul expunerii regulate la alcool la șobolanii femele care au primit hormoni pentru a-și reface rezerva de estrogen și la cei care nu au primit.

„A fost surprinzător să vedem impactul semnificativ pe care estrogenul l-a avut asupra disfuncției cardiace induse de alcool, în ciuda efectelor sale cardioprotectoare cunoscute. Femeile aflate în premenopauză și menopauză care iau terapie de substituție hormonală ar trebui să fie prudente în ceea ce privește consumul de alcool, deoarece acesta poate fi un factor al disfuncției cardiace”, a declarat Syed Anees Ahmed, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în farmacologie și toxicologie la Brody School of Medicine de la East Carolina University din Greenville, Carolina de Nord.

Concluziile studiului sunt limitate de durata scurtă și de utilizarea unui model animal. Deoarece studiul a fost efectuat pe șobolani, este posibil ca rezultatele să nu reprezinte pe deplin impactul pe termen mai lung al administrării de estrogen și al consumului regulat de alcool la femeile aflate la menopauză, scrie EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

România este cea mai ieftină țară membră UE pentru alimente și băuturi nealcoolice

Un sindrom misterios și rar face ca organismul uman să „producă” alcool

Telescopul Spațial James Webb al NASA a descoperit alcool în spațiul cosmic

Un gel pe bază de lapte ar putea reduce efectele nocive ale alcoolului