Aproape toți meteoriții care lovesc Pământul au ceva foarte important în comun

Trei studii recente au dezvăluit originea comună pentru majoritatea meteoriților care lovesc Pământul, aceștia fiind asociați cu evenimente de coliziune care au avut loc relativ recent.

Deși Pământul nu pare să fie afectat în mod vizibil, în fiecare zi este bombardat cu aproximativ 44.000 de kilograme de material meteoric. Majoritatea acestuia arde în atmosferă, dar cei care ajung la suprafață pot fi analizați pentru a studia compoziția lor. Acest lucru poate indica dacă provin din aceleași familii de asteroizi, de exemplu, în urma fragmentării unui asteroid mare, ale cărui bucăți au ajuns în cele din urmă pe Pământ.

• Un nou studiu arată că un material viu, creat din sânge, poate repara oasele
• Un experiment de peste 10 ani a dezvăluit cum arată la interior neutronii

Până acum, doar aproximativ 6% dintre meteoriți au fost urmăriți până la sursa lor. Aceștia provin de la Vesta (al doilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar), de pe Lună și de pe Marte, și sunt cunoscuți sub numele de acondrite.

De unde vin majoritatea meteoriților care lovesc Pământul?

„Meteoriții se împart în două categorii mari: condrite, care sunt bucăți aproape originale din Sistemul Solar timpuriu, și acondrite, care provin de la corpuri diferențiate, adică planete sau asteroizi cu straturi de miez, manta și crustă”, explică unul dintre studiile pe această temă.

Condritele, care reprezintă majoritatea meteoriților, poate nu par la fel de interesante la prima vedere ca acondritele, dar sunt foarte valoroase din punct de vedere științific. O echipă internațională condusă de Centrul Național pentru Cercetare Științifică din Franța (CNRS), Observatorul European Austral (ESO) și Universitatea Carolină (Republica Cehă) a studiat în detaliu majoritatea meteoriților care lovesc Pământul.

Echipa a descoperit că 70% dintre meteoriții care cad pe Pământ provin din trei familii de asteroizi: Karin, Koronis și Massalia. Aceste familii mai mici de meteoriți au fost probabil create prin coliziuni recente, în termeni astronomici, care au avut loc acum aproximativ 5,8 milioane, 7,5 milioane și 40 de milioane de ani.

„Aceste coliziuni, inclusiv bine cunoscuta familie Karin, au avut loc în familiile mai vechi Koronis și Massalia și sunt la originea dominanței condritelor obișnuite H și L printre meteoriții căzuți pe Pământ”, explică un alt studiu.

Familia de asteroizi Massalia este de un interes deosebit, reprezentând peste 20% din meteoriții care cad astăzi pe Pământ, punctează IFL Science.

Studiile ne ajută să calculăm mai bine riscurile de a fi loviți de un asteroid periculos

„Studiile asupra micrometeoriților din calcarele ordoviciane și asupra craterelor de impact de pe Pământ sugerează că planeta noastră a fost martora unei căderi masive de material L condritic obișnuit acum aproximativ 466 de milioane de ani, ceea ce poate fi la originea unei ere glaciare din Ordovician și a unui mare declin în biodiversitate”, menționează echipa de cercetători.

Deși familiile Karin, Koronis și Massalia sunt responsabile pentru majoritatea meteoriților, obiectele de dimensiuni mai mari, precum cele din apropierea Pământului (NEO), au origini diferite.

„Pentru NEO-urile de dimensiuni kilometrice, modelul nostru indică faptul că majoritatea provin din doar două familii: Polana și Euphrosyne. Pe de altă parte, fluxul de condrite carbonacee de dimensiuni metrice este dominat de o singură familie: Veritas”, explică cercetătorii.

Studierea acestor familii de asteroizi ne va ajuta să înțelegem mai bine riscurile ca fragmente din centura de asteroizi să ajungă pe o traiectorie de coliziune cu Pământul.

Deși s-a realizat un progres impresionant, de la 7% la 90% dintre meteoriți fiind urmăriți până la sursa lor, alți 10% rămân neidentificați. Echipa intenționează să-și continue cercetările, concentrându-se pe familiile tinere de asteroizi formate în ultimele 50 de milioane de ani.

Un studiu a fost publicat în Astronomy & Astrophysics.

Un al doilea studiu a fost publicat în Nature.

Și un al treilea studiu a fost publicat tot în Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai îndepărtată galaxie cu disc observată vreodată este o ciudățenie a Universului

O gaură neagră „primordială” ar putea trece prin Sistemul Solar în fiecare deceniu

A reapărut pe cerul Pământului o cometă văzută pentru ultima oară de neanderthalieni

Astronomii au descoperit un nou posibil loc de formare al asteroidului Ryugu