Cel mai mare telescop din lume, amenințat de un proiect de energie regenerabilă

Astronomii trag un semnal de alarmă, avertizând că cel mai mare telescop din lume riscă să fie afectat de poluarea luminoasă generată de un proiect de energie regenerabilă.

Compania energetică americană AES Energy intenționează să construiască un complex de producție de hidrogen regenerabil în Chile, la doar câțiva kilometri de vârful Muntelui Paranal, unde se află cel mai mare telescop din lume, Telescopul Foarte Mare (Very Large Telescope – VLT) al Observatorului European Austral (ESO).

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

VLT, care a costat aproximativ 350 de milioane de dolari în anii 1990 (echivalentul a 840 de milioane de dolari în prezent), este unul dintre cele mai sensibile instrumente de observație astronomică din lume, capabil să studieze cele mai fascinante obiecte din Univers. Acesta constă din patru telescoape cu un diametru de 8,2 metri, care funcționează ca un întreg și au descoperit unele dintre cele mai misterioase fenomene cunoscute de omenire. Cu toate acestea, potențialul său de observație ar putea fi semnificativ redus dacă proiectul de hidrogen, denumit INNA, va fi aprobat, a declarat Xavier Barcons, directorul general al ESO.

„Luminozitatea cerului ar putea crește cu până la 10% din cauza acestui proiect. Această creștere ar transforma cel mai bun observator din lume într-un loc mediu de observație”, a explicat Barcons pentru Space.com.

Condițiile unice de pe Muntele Paranal

Muntele Paranal, cu o altitudine de 2.664 de metri, se află în Deșertul Atacama, în nordul Chile, și este unul dintre ultimele locuri de pe Pământ lipsite de poluare luminoasă urbană sau industrială. Geografia unică a lanțului muntos al Anzilor oferă un cer perfect senin mai mult de 11 luni pe an, ideal pentru cercetările astronomice complexe.

„Este cel mai întunecat loc unde am amplasat vreodată un observator, de departe”, a subliniat Barcons.

ESO, o organizație interguvernamentală formată din 16 state europene, a ales această regiune în urmă cu peste 60 de ani, deschizând primul observator în Chile, pe Muntele La Silla, în 1966. Paranal a devenit centrul astronomiei europene în anii 1990, odată cu construirea VLT. Acesta a permis descoperiri remarcabile, inclusiv studierea orbitelor stelelor din apropierea găurii negre din centrul Căii Lactee, capturarea primei imagini a unei planete din afara sistemului nostru solar și identificarea rețelei cosmice care se întinde pe tot Universul.

Ce impact are proiectul INNA pentru cel mai mare telescop din lume?

Un studiu publicat în 2023 a arătat că telescopul de pe Muntele Paranal este cel mai puțin afectat de poluarea luminoasă dintre cele 28 de observatoare astronomice de top din lume. Această situație ideală a determinat ESO să aleagă Muntele Armazones, aflat în apropiere, pentru amplasarea viitorului Telescop Extrem de Mare (Extremely Large Telescope – ELT), care va fi cel mai mare telescop optic din lume, cu un diametru al oglinzii de 39,3 metri.

ELT, a cărui construcție va fi finalizată spre sfârșitul deceniului, promite să revoluționeze știința, permițând observații mai profunde ale Universului îndepărtat și studierea detaliată a atmosferelor exoplanetelor locuibile. Poluarea luminoasă generată de proiectul INNA ar putea compromite aceste realizări.

„Am putea pierde capacitatea de a observa aproximativ 30% dintre cele mai slabe galaxii. Ne aflăm în punctul în care putem începe să vedem detalii ale atmosferelor exoplanetelor, dar dacă cerul devine mai luminos, aceste detalii ar putea deveni invizibile”, a spus Barcons.

Cum ar putea fi salvat cel mai mare telescop din lume?

Proiectul INNA, un parc industrial de 3.021 de hectare, în valoare de 10 miliarde de dolari, include trei ferme solare, trei parcuri eoliene, un sistem de stocare a energiei în baterii și unități pentru producția de hidrogen verde. ESO estimează că complexul va produce poluare luminoasă echivalentă cu cea a unui oraș de 20.000 de locuitori, iar părți ale parcului industrial ar putea ajunge la doar 5 kilometri de telescoapele ESO.

Barcons consideră că proiectul ar putea fi amplasat în alte locații fără a afecta cercetarea astronomică: „Aceste două lucruri nu pot coexista în același loc. Este atât de simplu. Această fabrică de hidrogen ar fi perfect acceptabilă la 50 de kilometri depărtare. Nu vedem niciun motiv pentru care nu ar putea fi mutată.”

AES Chile a depus o evaluare a impactului asupra mediului în decembrie 2024, iar autoritățile chiliene urmează să organizeze o consultare publică înainte de a lua o decizie. Într-o declarație emisă la 30 decembrie 2024, AES Chile a afirmat că proiectul este încă în stadii incipiente și că nicio decizie de investiție nu a fost luată.

Între timp, ESO solicită reglementări mai stricte pentru protejarea cerului nopții din Chile, în special în zona observatoarelor din Deșertul Atacama. Deși guvernul chilian a adoptat în 2023 reguli pentru controlul emisiei de lumină de la iluminatul exterior, Barcons consideră că mai sunt necesare măsuri suplimentare.

Vă recomandăm să citiți și:

Luna Pământului ar fi putut avea inele asemănătoare cu Saturn, sugerează un nou studiu

Sulful lipsă din Univers s-ar putea afla în praf și pe pietricele

China plănuiește să construiască un uriaș sistem solar în spațiu

Tensiunea Hubble, o criză fără rezolvare? Noi măsurători ale Universului confirmă ceea ce mulți bănuiau