Test de cultură generală. Care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu?

Știi că solstițiile și echinocțiile marchează schimbarea anotimpurilor pe Pământ, dar știi exact care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu? De fapt, solstițiile și echinocțiile sunt opuse din punct de vedere astronomic.

Schimbarea anotimpurilor i se datorează faptului că Pământul este înclinat pe axa sa în timp ce orbitează în jurul Soarelui. Această înclinare face ca diferite regiuni ale planetei să primească mai multă sau mai puțină lumină solară în diferite perioade ale anului.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Dacă Pământul nu ar fi înclinat, Soarele ar fi mereu deasupra Ecuatorului, fiecare loc ar primi aceeași cantitate de lumină pe tot parcursul anului, iar anotimpurile nu ar exista.

Care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu? Ce sunt solstițiile?

Așadar, care este diferența dintre solstițiu și echinocțiu? Solstițiile au loc în iunie (20 sau 21) și decembrie (21 sau 22). Acestea sunt momentele în care traiectoria Soarelui pe cer este cea mai îndepărtată de Ecuator, fie spre nord, fie spre sud.

Solstițiul de vară (20-21 iunie, emisfera nordică) este cea mai lungă zi a anului, marcând începutul verii. În acest moment, Polul Nord este înclinat cel mai mult spre Soare, iar razele solare cad direct pe Tropicul Racului.

Solstițiul de iarnă (21-22 decembrie, emisfera nordică) este cea mai scurtă zi a anului, marcând începutul iernii. Acum, Polul Sud este înclinat cel mai mult spre Soare, iar razele solare cad direct pe Tropicul Capricornului.

În emisfera sudică, anotimpurile sunt inversate, reamintește Britannica.

Ce sunt echinocțiile?

Echinocțiile au loc în martie (aproximativ 21 martie) și septembrie (aproximativ 23 septembrie). Acestea sunt zilele în care Soarele se află exact deasupra Ecuatorului, ceea ce face ca ziua și noaptea să fie egale pe tot globul.

Echinocțiul de primăvară (21 martie, emisfera nordică) marchează începutul primăverii. Iar echinocțiul de toamnă (23 septembrie, emisfera nordică) marchează începutul toamnei.

Aceste fenomene astronomice au fost folosite de-a lungul istoriei pentru a defini calendarele, pentru a ghida agricultura și chiar pentru a construi monumente precum Stonehenge, care se aliniază perfect cu razele Soarelui la solstiții.

Așadar, solstițiile și echinocțiile nu sunt doar momente astronomice, ci ele dictează ritmul vieții pe Pământ.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce dormim?

„Eveniment extrem de încălzire” la Polul Nord! Temperaturile au depășit pragul de topire a gheții

Este sau nu bine să mâncăm atunci când suntem răciți ori avem febră?

De ce unii oameni călătoresc fără bilet, chiar și atunci când transportul public este foarte ieftin?