Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări și din alte grupe de vârstă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări, potrivit unui nou studiu care a evaluat zeci de mii de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 90 de ani, din 29 de țări.

Cercetarea, publicată în revista Aging and Mental Health și evaluată de experți, arată că, în general, singurătatea crește odată cu vârsta. Totuși, Statele Unite și Țările de Jos sunt singurele locuri în care persoanele de vârstă mijlocie se simt mai singure decât generațiile mai în vârstă.

• Ce se întâmplă atunci când companiile negociază cu hackerii. Cazul atacului cibernetic care a afectat milioane…
• Un singur tratament cu psilocibină ar putea ajuta în dependența de cocaină

„Există o percepție comună conform căreia oamenii devin mai singuri pe măsură ce îmbătrânesc, dar în SUA situația este inversă: persoanele de vârstă mijlocie sunt mai singure decât cele mai în vârstă”, explică autoarea principală a studiului, dr. Robin Richardson, epidemiolog social și psihiatric și profesor asistent la Rollins School of Public Health, din cadrul Universității Emory (SUA).

„Până acum, inițiativele și intervențiile împotriva singurătății s-au concentrat mai ales pe vârstnici și adolescenți. Adulții de vârstă mijlocie sunt o categorie esențială, dar adesea ignorată”, spune ea.

Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții de alte vârste

Singurătatea este o problemă gravă de sănătate publică, fiind asociată cu numeroase efecte negative la nivel fiziologic, cognitiv, mintal și comportamental, toate contribuind la scăderea calității vieții și la creșterea riscului de boală.

Bazându-se pe datele colectate de la 64.324 de adulți în vârstă din Europa, America de Nord și Orientul Mijlociu, Richardson a colaborat cu specialiști de la Universitatea Columbia, Universitatea McGill din Canada și Universidad Mayor din Chile.

Cercetătorii au analizat prevalența singurătății și au corelat-o cu factori demografici și de sănătate, pentru a înțelege mai bine cum evoluează singurătatea pe parcursul vieții.

Au descoperit că, deși singurătatea crește în general odată cu vârsta, ritmul acestei creșteri variază de la o țară la alta. De exemplu, adulții din Bulgaria și Letonia au raportat cea mai pronunțată creștere a singurătății odată cu înaintarea în vârstă. În schimb, în Cipru și Grecia s-au înregistrat cele mai ridicate niveluri de singurătate în rândul adulților cu vârste între 50 și 90 de ani.

Americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri decât adulții din alte țări, un model întâlnit doar și în Țările de Jos. Lipsa unui partener de viață, neimplicarea în câmpul muncii, depresia și starea precară de sănătate sunt factorii principali care explică variațiile în ceea ce privește nivelul de singurătate în funcție de vârstă. Totuși, combinația și importanța acestor factori diferă de la o țară la alta.

De ce sunt americanii de vârstă mijlocie sunt mai singuri?

De exemplu, în SUA, principalul motiv al singurătății la vârsta mijlocie este lipsa unui loc de muncă, în timp ce în alte țări, acest factor afectează mai ales persoanele în vârstă, notează Eurek Alert.

Aproximativ 20% dintre cauzele singurătății au rămas neexplicate, iar această parte neelucidată se regăsește în special în rândul persoanelor de vârstă mijlocie. Autorii sugerează că acest lucru ar putea fi legat de circumstanțele sociale specifice acestui segment de vârstă: timp liber extrem de limitat pentru socializare din cauza presiunilor simultane legate de muncă, creșterea copiilor și îngrijirea părinților în vârstă.

Adulții de vârstă mijlocie trăiesc experiențe distincte, care pot contribui la apariția singurătății. În plus, sistemul de protecție socială din SUA este mai puțin solid în comparație cu alte țări incluse în studiu, iar costurile ridicate ale îngrijirii îi pot face pe acești adulți deosebit de vulnerabili.

„Studiul nostru arată că singurătatea variază semnificativ în funcție de țară și vârstă, și nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii sau a mediului. Această concluzie sugerează că singurătatea este sensibilă la schimbările din viața unei persoane”, spune Richardson.

Ce ar trebui schimbat pentru a reduce problema?

„Rezultatele noastre demonstrează că singurătatea nu este doar o problemă a vârstei înaintate”, adaugă dr. Esteban Calvo, coautor și decan al Facultății de Științe Sociale și Arte de la Universidad Mayor.

„Mulți adulți de vârstă mijlocie, prinși între muncă, îngrijirea celor dragi și izolare, sunt mult mai vulnerabili decât ne-am fi așteptat. Avem nevoie de intervenții specifice pentru ei, la fel de mult ca pentru vârstnici. La nivel global, trebuie extinse screeningurile pentru depresie și pentru această grupă de vârstă, îmbunătățit sprijinul pentru cei fără loc de muncă sau fără partener și adaptate măsurile la contextul fiecărei țări; o soluție universală nu va rezolva această problemă mondială”, continuă omul de știință.

Având în vedere că nivelurile de singurătate variază în funcție de regiune și de circumstanțele de viață, politicile de sănătate și programele sociale trebuie să identifice mai întâi cele mai expuse grupe de vârstă în fiecare context specific, avertizează autorii.

Printre limitările studiului se numără o rată redusă de răspuns din partea unor țări și posibilitatea ca unele persoane să fi omis raportarea unor condiții de sănătate sensibile, precum singurătatea sau depresia.

Totuși, pentru a compensa aceste neajunsuri, cercetătorii au armonizat datele pentru a aplica aceleași metode de măsurare, analiză și variabile în toate țările participante.

Vă recomandăm să citiți și:

Sănătatea mintală a tatălui poate afecta copiii timp de ani de zile

Tinerii cu tulburări mintale au șanse mai mici să devină părinți, arată un studiu

Legătura ciudată dintre mediu și vocabular, dezvăluită prin studiul a 616 limbi

S-a aflat de ce unii pacienți se simt rău după scanările RMN