Legătura ciudată dintre mediu și vocabular, dezvăluită prin studiul a 616 limbi

Se spune adesea, și la fel de des este combătut, că limba inuiților are peste 50 de cuvinte pentru „zăpadă”. Dar cât adevăr există, de fapt, în ideea că aceste limbi au mai multe cuvinte decât altele pentru a descrie precipitațiile solide? Și există alte concepte în alte limbi care au o abundență similară de termeni? Un nou studiu care a analizat 616 limbi actuale și dispărute a descoperit legătura ciudată dintre mediu și vocabular.

Așa cum am putea bănui, limbile sunt influențate de mediul în care sunt vorbite. Acest lucru se poate reflecta atât în sunetele folosite (de exemplu, unele teorii susțin că în regiunile cu vânt puternic și ploi abundente se folosesc mai frecvent consoane dure), cât și în vocabular.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Spre exemplu, în Arctica nu ai nevoie de prea multe cuvinte pentru păianjeni, dar în Australia, unde o specie greșită te poate ucide, ai putea avea.

Legătura ciudată dintre mediu și vocabular

În cadrul studiului, cercetători de la Universitatea din Melbourne (Australia) și de la Universitatea din California, Berkeley (SUA), au analizat legăturile dintre limbi și diverse concepte culturale. Folosind un set de date digitale format din 1.574 de dicționare bilingve care traduceau diverse limbi în engleză, ei au putut evalua frecvența și varietatea cuvintelor asociate unui anumit concept.

Așa a fost găsită legătura ciudată dintre mediu și vocabular. De exemplu, limbile latină, italiană, vietnameză, spaniolă și hindi au mai mulți termeni asociați cu „dragostea”, în timp ce franceza, germana, kazaha și mongola au un vocabular bogat legat de „cal”.

Cercetătorii au fost în mod special interesați de conceptul de „zăpadă”, având în vedere mitul legat de vocabularul inuit.

„Rezultatele noastre sugerează că vocabularul inuit pentru zăpadă este într-adevăr excepțional. Dintre cele 616 limbi analizate, limba cu cel mai mare scor pentru ‘zăpadă’ a fost inuktitutul din estul Canadei. Celelalte două limbi inuit din setul nostru de date (inuktitutul din vestul Canadei și inupiatunul din nordul Alaskăi) au obținut, de asemenea, scoruri ridicate pentru acest concept”, au scris autorii.

O multitudine de denumiri pentru „zăpadă”

Dicționarul de inuktitut est-canadian conținea, spre exemplu, termeni precum: kikalukpok, care înseamnă „mers zgomotos pe zăpadă tare”; și apingaut, adică „prima ninsoare”.

Printre primele 20 de limbi bogate în termeni pentru „zăpadă” se aflau și alte limbi din Alaska (precum ahtena, dena’ina și yupikul central), dar și japoneza și limba scots. În scots au fost identificați termeni precum: doon-lay – „o cădere grea de zăpadă”; feughter – „o ninsoare ușoară și bruscă”; fuddum – „zăpadă care cade în reprize”.

Limba scots a mai fost remarcată anterior pentru vocabularul ei bogat legat de iarnă: un proiect de tezaur a înregistrat nu mai puțin de 421 de termeni pentru zăpadă și fenomene asociate, notează IFL Science.

Legătura ciudată dintre mediu și vocabular nu se aplică pentru „ploaie” la fel ca la „zăpadă”

Totuși, deși țările cu cele mai multe cuvinte pentru „zăpadă” sunt cele reci, același model nu se aplică și în cazul ploii. Cercetătorii sugerează că ploaia este importantă pentru supraviețuire, indiferent dacă apare des sau rar.

De exemplu, în limba East Taa (vorbită în Africa), ploaia este rară și dorită, ceea ce se reflectă în termeni precum: lábe ||núu-bâ, o formă onorifică de adresare către tunet pentru a aduce ploaia; și |qába, care desemnează „stropirea ritualică cu apă sau urină pentru a aduce ploaia”.

Alte descoperiri interesante includ faptul că limbile oceanice (precum marshaleza) au mai mulți termeni legați de miros, de exemplu, au cuvinte distincte pentru „mirosul sângelui” sau „mirosul de pește care persistă pe mâini, corp sau ustensile”. În același timp, conceptele legate de „dans” apar mai frecvent în zonele cu populații mici, ceea ce susține ideea că dansul are o importanță mai mare în societățile mai restrânse.

Cercetătorii recunosc totuși și unele limitări ale studiului, de exemplu, faptul că au avut acces doar la frecvența cuvintelor, nu și la modul în care sunt utilizate. De asemenea, cuvintele folosite pentru a explica alte cuvinte ar putea influența rezultatele.

Echipa a pus la dispoziție și un instrument interactiv în care utilizatorii pot introduce o limbă sau un concept și pot vedea în ce limbi apare cel mai frecvent.

„Cel mai important este să fim conștienți că aceste rezultate pot alimenta stereotipuri culturale dacă sunt interpretate superficial. Recomandăm deci prudență și respect în utilizarea instrumentului. Cuvintele listate reflectă, cel mult, o imagine generală a culturilor respective”, avertizează cercetătorii.

Studiul a fost publicat în revista PNAS – Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Modul în care psihopații procesează durerea ar putea explica lipsa lor de empatie

Experții explică diferența dintre alunițe și pistrui

Câștigurile femeilor scad cu 10% la patru ani de la diagnosticarea menopauzei

Mii de vieți ar putea fi salvate prin combinarea a două medicamente care scad colesterolul