O sondă sovietică ar putea să se prăbușească pe Pământ după 53 de ani. Iată unde ar putea cădea

La peste o jumătate de secol de la lansare, Kosmos 482 – sonda sovietică destinată planetei Venus, care nu a reușit niciodată să părăsească orbita Pământului – revine în atenția publicului.

Modulul, construit special pentru a rezista condițiilor extreme de pe Venus, urmează să reintre necontrolat în atmosfera Pământului în săptămânile următoare, stârnind îngrijorări, deoarece oamenii de știință nu știu exact unde va cădea. Având în vedere rezistența sa, este posibil ca unele componente să supraviețuiască reintrării și să ajungă intacte pe sol.

• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată
• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?

„Deoarece acest modul a fost proiectat să reziste atmosferei dure a lui Venus, există o șansă reală ca el să supraviețuiască reintrării intact”, a scris Marco Langbroek, un expert în urmărirea sateliților din Olanda, într-o postare pe blog. El a adăugat că, deși riscul pentru populație este mic, nu este inexistent.

Lansată pe 31 martie 1972, misiunea a încercat să trimită un modul de asolizare pe Venus. Totuși, nava nu a reușit să iasă din orbita Pământului din cauza opririi premature a treptei superioare Blok L, cauzată de un cronometru setat incorect.

Drept urmare, a fost redenumită „Kosmos 482”, o practică uzuală pentru misiunile sovietice care rămâneau în orbita Pământului.

Este dificil de prezis cu exactitate când va avea loc reintrarea

Nava s-a rupt în patru bucăți după lansare, iar două fragmente mai mici au reintrat în atmosferă și au căzut lângă Ashburton, Noua Zeelandă, la doar două zile după lansare. Modulul, de aproximativ 495 kg, orbitează Pământul încă de atunci.

Având în vedere masa sa, „riscurile sunt similare cu cele ale impactului unui meteorit”, a mai spus Langbroek.

Momentan, este dificil de prezis cu exactitate când va avea loc reintrarea. Incertitudinea se datorează activității solare ridicate – faza activă actuală a Soarelui încălzește și extinde atmosfera Pământului, crescând frecarea și accelerând coborârea obiectelor aflate pe orbită, scrie InterestingEngineering.

Este de asemenea greu de estimat unde ar putea cădea eventualele resturi. Locația depinde de momentul exact în care sonda reintră și începe să se dezintegreze.

De obicei, riscul pentru zonele populate este mic, cu o probabilitate mai mare ca resturile să ajungă în oceane sau regiuni izolate. Dacă, totuși, va cădea pe uscat, modulul ar putea oferi date valoroase despre durabilitatea materialelor spațiale expuse pe termen lung.

Nu este prima dată când se fac prognoze de reintrare pentru Kosmos 482

Totuși, chiar dacă riscul este mic, reintrările necontrolate nu sunt niciodată complet lipsite de pericol.

Nu este prima dată când se fac prognoze de reintrare pentru Kosmos 482. În 2018, astronomul rus Pavel Shubin estima că sonda va reintra între 2023 și 2025. Analize ulterioare din 2019 și 2022 au rafinat fereastra de reintrare între mijlocul lui 2024 și mijlocul lui 2027, cu cea mai probabilă perioadă fiind 2025–2026.

De la începutul erei spațiale în anii 1950, mii de sateliți au fost lansați pe orbită. Mulți și-au încheiat misiunile, dar au rămas în spațiu ca „sateliți morți”, contribuind la problema tot mai gravă a resturilor spațiale.

Potrivit Agenției Spațiale Europene, aproximativ 3.000 de astfel de sateliți defecți, inclusiv Kosmos 482, orbitează în prezent Pământul, reprezentând un risc potențial pentru siguranța oamenilor.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un satelit experimental al Rusiei se dezmembrează pe orbită, lăsând în urmă o dâră de deșeuri

Planurile lui Putin. O nouă generație de nave și energie nucleară în spațiu

Povestea din spatele fenomenului Petrozavodsk

Fedor, primul robot umanoid al Rusiei, trimis pe Staţia Spaţială Internaţională – VIDEO