Oamenii de știință au găsit dovezi că îmbătrânirea este contagioasă

În cele din urmă, bătrânețea ne prinde pe toți, însă un nou studiu sugerează că, într-un mod surprinzător, îmbătrânirea este contagioasă.

Publicată recent în jurnalul Metabolism, o cercetare realizată de oameni de știință din Coreea de Sud și Statele Unite arată că injectarea unei proteine mesager ADN, numită HMGB1, provenită de la un individ în vârstă, poate declanșa procese care seamănă izbitor cu îmbătrânirea, atât în celule umane, cât și în șoareci de laborator.

• Oamenii de știință au găsit legătura dintre durere și depresie
• Unde ar putea fi ascunse indicii despre originea codului genetic?

În mod normal, HMGB1 se află în nucleul celular, unde ajută la organizarea ADN-ului. Însă atunci când celula îmbătrânește sau este supusă la stres, proteina este eliberată și declanșează procesul de senescență, adică celula încetează să se mai dividă și începe să se degradeze. Odată ajunsă în afara nucleului, HMGB1 se comportă diferit și își modifică forma în funcție de nivelul de oxigen la care este expusă. Atunci când oxigenul este redus, proteina devine ceea ce cercetătorii numesc „forma redusă” a HMGB1.

Îmbătrânirea este contagioasă, sugerează cercetătorii

Îmbătrânirea este contagioasă. Coordonați de cercetători biomedicali de la Colegiul de Medicină al Universității Korea din Seul, oamenii de știință au descoperit că această formă redusă a proteinei acționează ca un fel de „mesager al îmbătrânirii”, determinând celulele cu care intră în contact să îmbătrânească și să intre în senescență.

În schimb, forma oxidată a proteinei nu pare să aibă același efect: celulele expuse la HMGB1 oxidată au rămas sănătoase și s-au divizat normal, conform studiului.

Testele efectuate pe celule umane (din rinichi, plămâni, mușchi și piele) au arătat că, în prezența formei reduse a HMGB1, celulele sănătoase au început să prezinte semne de îmbătrânire, precum senescența și eliberarea de molecule inflamatorii. În schimb, celulele expuse formei oxidate au continuat să funcționeze normal în toate tipurile de țesuturi analizate, scrie Futurism.

Noi perspective pentru tratamentele anti-îmbătrânire

Rezultate similare au fost observate și la șoarecii de laborator. După ce au fost injectați cu doze mici de HMGB1 redusă, șoarecii tineri și sănătoși au început să manifeste semne de îmbătrânire prematură în doar o săptămână, incluzând senescență celulară și inflamație asociată cu vârsta înaintată. În plus, analizele de sânge prelevate de la persoane cu vârste cuprinse între 70 și 80 de ani au arătat niveluri mult mai ridicate de HMGB1 redusă decât la persoanele de 40 de ani. Același model a fost confirmat și la șoarecii bătrâni.

„Acest studiu arată că semnalele de îmbătrânire nu sunt limitate la o singură celulă, ci pot fi transmise sistemic prin sânge”, a explicat cercetătoarea Ok Hee Jeon, una dintre autoarele studiului.

Cu alte cuvinte, această cercetare nu doar că deschide noi perspective pentru eventuale tratamente anti-îmbătrânire, dar oferă și o înțelegere nouă asupra modului în care procesul de îmbătrânire pare să se răspândească în organism din celulă în celulă, asemenea unui „vampir microscopic” ce extrage vitalitatea celulelor.

Deși este o etapă incipientă a cercetării, descoperirea aduce o perspectivă fascinantă asupra mecanismelor care ne conduc, în cele din urmă, la supunerea în fața timpului.

Vă recomandăm să citiți și:

Câte simțuri au oamenii cu adevărat? Nu sunt doar 5!

Cofeina ar putea face E. coli mai rezistentă la antibiotice

Cercetătorii au identificat 4 tipare distincte care pot semnala prezența bolii Alzheimer

Cercetătorii au transformat lactatele într-un gel pentru repararea țesuturilor