De ce ne amintim unele momente din viață, dar nu și pe altele?

De ce ne amintim unele momente din viață? Unele amintiri se păstrează în minte vii, bogate în detalii, ca și cum s-ar fi petrecut chiar ieri. Altele sunt mai fragile, asemenea unor schițe șterse, iar cele mai încăpățânate par să refuze să iasă la suprafață. De ce unele experiențe se întipăresc atât de clar în creierul nostru, în timp ce altele se estompează sau dispar complet?

De ce ne amintim unele momente din viață, dar nu și pe altele? Un nou studiu realizat la Universitatea Boston (BU; din SUA) oferă un posibil răspuns: momentele banale capătă o „ancoră” mai puternică în memorie dacă ajung să fie legate de un eveniment semnificativ, fie surprinzător, fie recompensator, fie încărcat emoțional.

• De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
• Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit

De exemplu, dacă îți vezi numerele câștigătoare la loterie, e foarte probabil să îți amintești ce făceai chiar înainte, deși acele clipe nu aveau, în sine, nimic memorabil.

De ce ne amintim unele momente din viață, dar nu și pe altele?

Rezultatele, publicate în Science Advances, ar putea deschide drumul către noi metode de tratare a problemelor de memorie sau de îmbunătățire a capacității de învățare.

„Memoria nu este doar un dispozitiv pasiv de înregistrare: creierul decide ce contează, iar evenimentele emoționale pot acționa retroactiv pentru a stabiliza amintiri fragile”, explică Robert M.G. Reinhart, profesor la BU.

Cercetătorii au descoperit că un eveniment intens emoțional nu fixează doar acea experiență, ci și detalii mai mărunte din jurul ei. Astfel, o întâlnire neașteptată cu o turmă de bizoni în Yellowstone ar putea întipări în minte și imagini aparent nesemnificative: o piatră de pe drum sau un animal mic ce se ascunde în tufișuri, explică MedicalXpress.

Modul în care creierul decide ce e important de reținut

Studiul, care a implicat circa 650 de participanți și 10 experimente distincte, a arătat că memoria funcționează pe o scară mobilă: cu cât evenimentul este mai puternic, cu atât amintirile asociate lui, fie dinainte, fie de după, sunt mai bine conservate. Totuși, pentru cele anterioare, factorul decisiv este asemănarea conceptuală sau vizuală cu momentul-cheie, nu doar proximitatea temporală.

Această descoperire validează pentru prima dată la oameni principiul „prioritizării gradate”, modul în care creierul decide ce fragmente din experiențele cotidiene merită salvate. Implicațiile sunt vaste: în educație, conceptele fragile ar putea fi asociate cu stimuli emoționali pentru a fi reținute mai ușor; în clinică, amintirile slabe ar putea fi recuperate sau, în cazul traumelor, lăsate intenționat să se piardă.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce muzică trebuie să asculți ca să scapi de răul de mișcare?

Copiii inteligenți din medii mai sărace, mult mai predispuși la probleme de sănătate mintală față de cei înstăriți

Ceva ciudat se întâmplă cu visele atunci când renunți la cafea

Rutina zilnică inspirată de samurai care îmbunătățește sănătatea