Astronomii au găsit mai multe dovezi că prin Calea Lactee călătorește o ondulație masivă. Ei au descoperit că stelele de la marginea discului galactic se mișcă asemenea unui „val”. Urmărind mișcarea a două tipuri de stele, cercetătorii au măsurat proprietățile acestei unde.
Nu putem vedea Calea Lactee din exterior. Tot ce știm provine din cartografierea stelelor din jurul nostru cu o precizie atât de mare, încât putem deduce câteva lucruri despre galaxia noastră: trăim într-o galaxie spiralată; nucleul ei are forma unei bare, nu a unei distribuții sferice de stele; brațele spirale se află într-un disc subțire, dar discul nu este perfect plat.
Încă din anii 1950 știm că discul este deformat. Observațiile realizate în ultimii ani cu observatorul Gaia al Agenției Spațiale Europene au extins înțelegerea noastră despre această deformare, cel mai probabil cauzată de interacțiunea dintre Calea Lactee și o altă galaxie.
„Galaxia noastră este deformată și ondulată: această ondulație suplimentară pe care o vedem este o consolidare a discului”, a explicat dr. Eloisa Poggio, de la Institutul Național de Astrofizică din Italia (INAF).
Echipa a măsurat poziția și mișcarea a aproximativ 17.000 de stele gigante tinere și 3.400 de Cefeide clasice, stele variabile care pot fi folosite ca „lumânări standard” pentru a le determina poziția cu mare precizie.
Stelele par să fi fost deplasate vertical cu până la 650 ani-lumină. Având în vedere că discul subțire al galaxiei are circa 1.000 ani-lumină grosime, aceasta este o deformare semnificativă.
Această undă se manifestă vertical, dar orizontal se întinde pe o distanță mare – cel puțin 30.000 ani-lumină, posibil chiar până la 65.000 ani-lumină. „Marele Val” nu este prima ondulație descoperită de Gaia. Valul Radcliffe este mult mai aproape (la 500 ani-lumină) și mai mic (9.000 ani-lumină).
Înțelegerea cauzei acestei ondulații ne-ar putea ajuta să aflăm dacă aceste structuri sunt conectate. Echipa nu a investigat încă asta, dar o ipoteză probabilă este interacțiunea dintre Calea Lactee și o altă galaxie, scrie IFLScience.
„Un scenariu rezonabil este că o galaxie-satelit a generat aceste unde și ondulații. În simulări, putem vedea caracteristici similare generate de galaxii-satelit”, a explicat dr. Poggio.
Misiunea Gaia s-a încheiat acum câteva luni, după ce a produs cea mai precisă hartă a Căii Lactee, dezvăluind pozițiile și mișcările a miliarde de stele. Totuși, ce e mai bun abia urmează, deoarece date suplimentare sunt analizate și vor aduce o precizie și mai mare, alături de perspective noi.
„Următorul, al patrulea set de date de la Gaia va include poziții și mișcări și mai precise pentru stelele din Calea Lactee, inclusiv pentru stele variabile precum Cefeidele. Acest lucru îi va ajuta pe oamenii de știință să creeze hărți și mai bune și să avanseze astfel în înțelegerea acestor caracteristici definitorii ale galaxiei noastre”, a declarat Johannes Sahlmann, om de știință al proiectului Gaia din partea ESA.
Studiul a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.
Telescopul Hubble a observat o galaxie care formează stele de 10 ori mai rapid decât Calea Lactee
Eveniment cosmic detectat la marginea galaxiei Calea Lactee
Fenomen cosmic misterios în Calea Lactee. Ce au văzut astronomii?
Astronomii au găsit o megastructură cosmică de 32 de ori mai mare decât Calea Lactee