Un studiu confirmă: toți suntem spionați constant pe rețelele sociale

Oamenii de știință au analizat literatura de specialitate cu privire la supravegherea prin intermediul rețelelor sociale. Studiul subliniază faptul că această practică a devenit o caracteristică centrală a erei digitale și ridică probleme stringente de natură etică, politică și socială.

Analiza a fost publicată în International Journal of Smart Technology and Learning.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Prin supravegherea prin intermediul rețelelor sociale se înțelege monitorizarea și analizarea activității online a indivizilor de către guverne, corporații sau alte organizații.

Ea valorifică uriașele volume de date generate zilnic pe platforme și este adesea justificată prin motive ce țin de securitatea națională și aplicarea legii, de monitorizarea epidemiologică, dar și de publicitate, cercetare de piață ori scopuri mai controversate. Implementarea la scară largă a acestui tip de supraveghere are consecințe majore asupra vieții private, a autonomiei și a libertății de exprimare, subliniază Phys.org.

Supravegherea prin intermediul rețelelor sociale este un fenomen cu mai multe dimensiuni

Autorii au folosit o analiză bibliometrică sistematică pentru a cartografia și evalua literatura științifică, urmărind felul în care a evoluat în ultimii ani dezbaterea academică privind supravegherea.

Studiul arată că acest domeniu este prin natura lui multidisciplinar, îmbinând informatica, sociologia, dreptul, științele politice, etica și studiile de comunicare. Astfel, supravegherea nu este doar o problemă tehnică, ci un fenomen socio-tehnologic complex.

Un aspect esențial relevat de analiză este faptul că supravegherea depășește simpla capacitate tehnologică. Ea implică dileme etice legate de echilibrul dintre securitatea colectivă și drepturile individuale și scoate în evidență comercializarea datelor personale. O preocupare recurentă este legată de părtinirea algoritmică: sistemele automatizate utilizate în supraveghere pot perpetua inegalități sociale, dezavantajând anumite grupuri.

De asemenea, studiul arată că supravegherea prin social media are o dimensiune globală. Fluxurile de date traversează constant granițe, iar practicile de monitorizare implică deseori cooperarea dintre state și corporații multinaționale. Prin urmare, problemele legate de protecția datelor, supravegherea etică și dezvoltarea unor reglementări adecvate nu pot fi rezolvate exclusiv la nivel național, fiind nevoie de un răspuns coordonat la scară internațională.

Vă recomandăm să citiți și:

După 60 de ani, s-au descoperit efectele unui medicament pentru diabet asupra creierului

De ce unii oameni nu fac niciodată sex, potrivit unui studiu realizat pe 400.000 de persoane

Dieta simplă care poate reduce boala gingivală

Un unguent experimental ar putea face cicatricele să dispară