„Plouă” cu sateliți pe Pământ! De ce Elon Musk pierde zeci de nave spațiale?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sateliții lui Elon Musk cad constant. Cursa lui Elon Musk de a domina orbita planetei cu constelațiile sale de sateliți generează cantități uriașe de deșeuri spațiale.

Sateliții lui Elon Musk cad constant din cer. Potrivit reputatului astrofizician de la Smithsonian Jonathan McDowell, în fiecare zi, unul sau chiar doi sateliți Starlink cad înapoi pe Pământ, a declarat el recent pentru EarthSky. Iar acest număr, avertizează McDowell, va continua să crească.

Statisticile alarmante subliniază temerile legate de popularea rapidă a orbitei joase a Pământului cu sateliți de unică folosință. Din 2019, SpaceX, compania lui Musk, a lansat mii de astfel de sateliți folosind rachete reutilizabile, iar în prezent peste 8.000 sunt activi.

Ritmul s-a accelerat dramatic în ultimii ani: doar în 2025, SpaceX a lansat peste 2.000 de sateliți. Între timp, concurența se grăbește să țină pasul. Amazon, de pildă, și-a început propriul program de internet prin satelit, plănuind să lanseze peste 3.200 de aparate, primele dintre ele fiind deja trimise pe orbită la începutul acestui an, potrivit Futurism.

„Odată ce toate constelațiile vor fi complet operaționale, ne așteptăm la aproximativ 30.000 de sateliți pe orbita joasă (Starlink, Amazon Kuiper și alții) și poate alți 20.000 la altitudini de 1.000 km, proveniți din sistemele chinezești”, a explicat McDowell pentru EarthSky. Cu alte cuvinte, orbita joasă a Pământului devine tot mai aglomerată și asta înseamnă o creștere a „victimelor” în rândul sateliților.

Sateliții lui Elon Musk cad constant din cer. Care este motivul?

Un motiv pentru care aceste căderi se produc atât de des este durata de viață relativ scurtă a sateliților Starlink, de aproximativ cinci ani. După acest interval, ei sunt ghidați spre Pământ, unde ar trebui să ardă complet la reintrarea în atmosferă.

Însă aceste „incinerări” ridică alte semne de întrebare. Oamenii de știință sunt îngrijorați de poluarea pe care o produc, prin eliberarea de metale în stratosferă. Un studiu sugerează chiar că acest fenomen ar putea declanșa un lanț de reacții capabil să distrugă stratul de ozon.

„Până acum, răspunsurile variază de la ‘impactul e prea mic ca să conteze’ până la ‘suntem deja în pericol’, dar incertitudinea este suficient de mare încât există o posibilitate reală ca atmosfera superioară să fie deja afectată”, a declarat McDowell pentru The Register.

O mare problemă

Iar poluarea atmosferică s-ar putea dovedi, în curând, cea mai mică dintre probleme. Un raport al Administrației Federale a Aviației din SUA din 2023 avertiza că, până în 2035, aproximativ 28.000 de fragmente provenite din sateliții Starlink i-ar putea supraviețui reintrării în atmosferă în fiecare an, crescând șansele ca cineva de pe Pământ să fie lovit și ucis de resturi spațiale, un risc considerat cândva aproape imposibil, la un îngrijorător 61% pe an.

În prezent, avertizează McDowell, ne îndreptăm spre un scenariu în care Pământul ar putea fi lovit de până la cinci reintrări de sateliți pe zi. Iar acesta nici măcar nu este cel mai sumbru scenariu. Dacă orbita joasă devine prea aglomerată, există riscul unui fenomen catastrofal numit sindromul Kessler: o reacție în lanț în care câteva coliziuni între sateliți generează alte ciocniri, producând tot mai multe resturi spațiale și, în final, formând o centură letală care ar putea izola omenirea sub un vârtej de fragmente orbitale.

Deși sateliții SpaceX se află suficient de jos pentru a nu rămâne în orbită atât de mult încât să declanșeze o astfel de reacție, dominația lor ar putea forța competitorii să opereze la altitudini mai mari, unde deorbitarea ar putea dura decenii, chiar secole.

Iar dacă un întreg roi de sateliți ar fi distrus simultan de o furtună solară? N-ar fi imposibil: cercetările arată că, în perioadele de activitate solară intensă, mai mulți sateliți tind să iasă de pe orbită. Pe scurt, am ajuns într-un punct în care problema deșeurilor spațiale nu mai poate fi ignorată.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au descoperit cel mai puternic și mai îndepărtat cerc radio observat până acum

O descoperire contrazice ce au crezut cercetătorii despre primele forme de viață de pe Pământ

Sonda spațială Juno din jurul lui Jupiter ar putea fi deja „moartă”

Test de cultură generală. De ce se mișcă plăcile tectonice?