Continentele Pământului se usucă într-un ritm fără precedent, arată datele din satelit

Continentele Pământului se usucă: lumea pierde apă dulce într-un ritm fără precedent, arată două decenii de date satelitare.

Continentele Pământului se usucă într-un ritm fără precedent. Datele colectate de sateliții gemeni GRACE ai NASA și de misiunile ulterioare GRACE Follow-On au scos la iveală o realitate alarmantă: din 2002 încoace, suprafețele de uscat afectate de pierderi de apă dulce cresc anual cu o suprafață de două ori mai mare decât statul California. Această pierdere include atât scăderea nivelului apei de la suprafață, din lacuri și râuri, cât și a apei din pânza freatică, o sursă esențială de apă potabilă la nivel mondial.

• Cum pot șerpii să se ridice dacă nu au membre? Cercetătorii tocmai au aflat răspunsul!
• Cum depistează țânțarii pericolul și de ce este important și pentru oameni?

Zonele cele mai afectate se întind în emisfera nordică, în special pe coasta vestică a Americii de Nord, în America Centrală, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. În prezent, 75% din populația globului trăiește în regiuni care se confruntă cu pierderi de apă dulce, ceea ce are consecințe grave asupra agriculturii, igienei și a capacității de adaptare la schimbările climatice. Acest fenomen favorizează și extinderea deșertificării în zonele deja afectate de lipsa precipitațiilor.

Cercetătorii atrag atenția că pierderea apei continentale contribuie acum mai mult la creșterea nivelului mărilor decât topirea calotelor glaciare.

Datele de la sateliți arată că continentele Pământului se usucă

Misiunile GRACE (Gravity Recovery and Climate Experiment) și GRACE Follow-On măsoară variațiile gravitației Terrei, care reflectă schimbările în distribuția masei în interiorul planetei și la suprafață, inclusiv modificările masei apei. Fiecare misiune include o pereche de sateliți care detectează aceste variații în funcție de modificările survenite în masa de apă de dedesubt.

Studiul, coordonat de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona (SUA), arată că inclusiv regiunile care anterior păreau să devină mai umede au început să se usuce sau cel puțin nu se mai umezesc în ritmul anterior. „Datele arată că, din 2002, continentele au suferit o pierdere de apă terestră fără precedent”, au declarat autorii.

Cauza principală, potrivit acestora, este gestionarea deficitară a apelor subterane, accentuată de efectele schimbărilor climatice, incluzând secetele prelungite din Europa și topirea permafrostului în regiunile arctice, notează Space.com.

O problemă majoră

Situația s-a agravat în 2014, odată cu apariția celui mai puternic fenomen El Niño înregistrat până atunci. Acel El Niño, care a durat până în 2016, a declanșat un sezon intens de uragane în Pacific și secete severe în Africa, contribuind totodată la recorduri globale de temperatură. Faza inversă, La Niña, care de obicei aduce o răcire temporară, nu a reușit să inverseze tendința de pierdere a apei.

Întrucât efectele climatice sunt greu de controlat, cercetătorii subliniază nevoia urgentă de politici mai bune de gestionare a resurselor de apă.

„Pomparea excesivă a apelor subterane este principalul factor al scăderii rezervelor de apă din regiunile în curs de uscare, amplificând semnificativ impactul temperaturilor în creștere. Folosirea nesustenabilă a apelor freatice, cum se întâmplă în California și în alte zone, subminează securitatea apei și a alimentației atât la nivel local, cât și global”, scriu autorii în lucrare.

Mai grav, rezervele epuizate de apă subterană nu se vor reface „în intervale de timp relevante pentru omenire”, atrag atenția cercetătorii, considerând acest fenomen drept „o amenințare emergentă majoră pentru umanitate”, cu potențial de a declanșa un lanț de crize succesive.

„(Apele subterane) sunt o resursă care ar trebui protejată între generații, dar este gestionată prost sau deloc de generațiile actuale, cu un cost imens și subestimat pentru viitor. Protejarea rezervelor de apă subterană este esențială într-o lume în încălzire și pe continente despre care acum știm că se usucă”, mai notează specialiștii.

Studiul a fost publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Un „cimitir” antic de balene, descoperit sub un ghețar rusesc care se topește

Cel mai mare crater din America are o legătură surprinzătoare cu Marele Canion

Test de cultură generală. Care este cel mai mare deșert din lume?

Test de cultură generală. Ce este aurul nebunilor?